1

BIBLIOTECA CENTRALĂ DE STAT A R.P.R.

A. S. Puşkin

17991837

INDRUMAR METODICO-BIBLIOGRAFIC

BUCUREŞTI 1963

2

Lucrare întocmită de Serviciul metodico-bibliografic al
BIBLIOTECII CENTRALE DE STAT

3

"Puşkin a fost primul scriitor rus care a dat atenţie creaţiei populare şi a întrodus-o în literatură... Cîntecul şi basmul popular au fost puse în valoare datorită strălucirii talentului său, dar înţelesul şi forţa lor au rămas nealterate".

M. Gorki

4

5

Către BIBLIOTECARI

Continuăm seria biobibliografiilor întocmite de BCS (T. Arghezi, C. Petrescu, M. Sadoveanu, W. Sharkspeare şi G. Enescu) cu indicele biobibliografic A. S. Puşkin.

Lucrarea îşi propune să facă cunoscută elevilor, studenţilor şi maselor largi de cititori viaţa şi opera marelui poet rus. Aceştia vor găsi în această lucrare semnalarea celor mai importante şi semnificative creaţii ale lui Puşkin, opere care au contribuit la formarea unei literaturi naţionale ruse şi care au avut o deosebită însemnătate şi în celelalte domenii ale culturii, temele lor reflectîndu-se şi dezvoltîndu-se pe larg în pictura rusă, în operele marilor compozitori ruşi Glinca, Musorgski, Ceaikovski şi Rimski-Korsakov etc.

Biobibliografia cuprinde trei capitole. In primul capitol întocmit în mare parte de către biblioteca regională Banat sînt redate în ordine cronologică datele mai importante din scurta şi zbuciumata viaţă a lui Puşkin şi din activitatea creatoare a acestuia.

6

Capitolul al doilea inserează lucrările lui Puşkin împărţite pe genuri, apărute în cele două volume de opere alese şi în ediţii separate. Am bibliografiat în acest capitol toate poemele şi povestirile în versuri ale lui Puşkin, basmele şi poveştile sale, opera dramatică, nuvelele şi scrierile în proză, precum şi toate poeziile apărute în limba romînă.

In capitolul al treilea sînt incluse în ordinea alfabetică a autorilor, note critice şi articole despre viaţa şi opera marelui Puşkin.

Am căutat să recomandăm cititorilor acele publicaţii care se găsesc în majoritatea bibliotecilor de masă din ţara noastră.

In afară de bibliografie, materialul mai cuprinde o seară literară intitulată : "Puşkin cîntăreţ al libertăţii", care poate fi folosită în orice bibliotecă publică din ţară şi un concurs cu public intitulat "Viaţa şi opera lui A. S. Puşkin".

Concursul cuprinde 52 întrebări obligatorii şi 12 întrebări de baraj. La el pot participa 68 concurenti, revenindu-i fiecărui concurent 67 întrebări obligatorii. Întrebările vor fi puse concurenţilor în ordinea specificată în material. Dacă un concurent nu ştie să răspundă la o întrebare, ea nu va fi pusă concurentului următor; răspunsul va fi dat de examinator.

Intrebările de baraj se vor folosi numai în cazul cînd doi sau trei concurenţi vor totaliza acelaşi număr de răspunsuri exacte.

Considerăm că lucrarea noastră va ajuta cititorilor să cunoască mai în amănunt creaţiile poetului, creaţii prin care geniul lui Puşkin a luptat împotriva duşmanilor progresului şi culturii, pentru libertatea şi fericirea omenirii.

7

"Puşkin a fost primul care a ridicat literatura la nivelul unei cauze naţionale... Toată posibilitatea dezvoltării ulterioare a literaturii ruse a fost pregătită şi în parte se mai pregăteşte, de către Puşkin".

N. G. Cernîşevski

Capitolul I

DATE CRONOLOGICE CU PRIVIRE LA VIATA SI ACTIVITATEA LUI
A. S. PUŞKIN

1799 /26 MAI stil vechi 6 IUNIE stil nou/. Se naşte la Moscova al 2-lea fiu al soţilor Serghei Lvovici şi Nadejda Osipovna Puşkin, Alexandru.

1811 /AUGUST/ A. S. Puşkin dă examen de admitere la liceul de la Ţarskoe-Selo.

1814 Scrie prima sa poezie "Călugărul".
/IULIE/ Apare în revista "Vestnik Evropî" poezia sa "Către un amic versificator".

1815 /IANUARIE/ Cu ocazia examenului pentru cursul superior citeşte în faţa lui Derjavin oda "Amintiri din Ţarskoe-Selo", entuziasmîndu-l pe bătrînul poet.

1816 /VARA/. Poetul cunoaşte pe istoricul Karamzin, scriitorul Jukovski etc. grupaţi în societatea literară "Arzamas" care militează pentru o înnoire în stilul literaturii ruse, împotriva curentului perimat al clasicismului.

1817 /IUNIE/. Termină liceul citind la solemnitatea absolvirii poezia de rămas bun "Colegilor".

8

Intră ca funcţionar la Colegiul de Stat al Afacerilor Străine din Petersburg. /SFIRŞITUL ANULUI/. Scrie oda "Libertatea".

1818 /IANUARIEFEBRUARIE/. Scrie, printre altele, poezia "Către Ceaadaev", în care prezice pieirea inevitabilă a autocraţiei.
Lucrează la poemul "Ruslan şi Ludmila", început; încă în liceu.

1819 /MARTIE/. Puşkin devine membru al Societăţii progresiste "Lampa verde", unde se citesc poezii îndreptate împotriva autocraţiei ţariste.
/IULIE/. Scrie poemul "Satul" în care se ridică împotriva iobăgiei.

1820 /MARTIE/. Termină poemul "Ruslan şi Ludmila".
/MAI/. Puşkin este exilat şi pleacă la Ekaterinoslav /astăzi oraşul Dniepropetrovsk/.
/MAIIULIE/. Călătoreşte prin Caucaz cu familia generalului Raevski. Incepe poemul "Prizonierul din Caucaz".
/AUGUST/. Apare prima ediţie a poemului "Ruslan şi Ludmila".
/SEPTEMBRIE/. Vizitează castelul hanului din Bahcisarai, a cărui legendă îi va inspira viitorul poem. Soseşte la Chişinău şi se instalează la generalul Iuzov.

1821 /FEBRUARIE/. Pleacă la Kamenka la familia Davîdov, unde întîlneşte pe I. D. Jakuşkin şi alţi decembrişti. Asistă la o adunare a membrilor societăţii politice secrete.
Scrie poezia "Pumnalul" îndreptată împotriva autocraţiei.
/APRILIE/. Face cunoştinţă cu P. I. Pestel, reprezentant de seamă al gîndirii progresiste ruse.
Termină poemul "Prizonierul din Caucaz".
Scrie poemul "Gavriliada", o puternică lucrare ateistă.
/TOAMNA/. Se întîlneşte cu ofiţerul V. F. Raevski, duşman al autocraţiei. Sub influenţa discuţiilor cu acesta, schiţează planul unei mari tragedii politice "Vadim".

1822 Puşkin continuă exilul.
Scrie poemul neterminat "Fraţii haiduci".
/SEPTEMBRIE/. Apare "Prizonierul din Caucaz".

1823 /MAI /. Incepe primul capitol din "Evgheni Oneghin".
/IULIE/. In urma intervenţiei unor prieteni, este

9

mutat la Odesa, unde lucrează în cancelaria contelui Voronţov, guvernator al ţinutului Novorosisk. Lucrează la "Evgheni Oneghin".
/AUGUST/. Termină "Fîntîna din Bahcisarai".
/OCTOMBRIEDECEMBRIE/. Termină partea întîia şi a doua din "Evgheni Oneghin".

1824 /MARTIE/. Apare prima ediţie a poemului "Fîntîna din Bahcisarai".
/MAIIULIIE/. Relaţii încordate cu Voronţov, care cere îndepărtarea lui Puşkin.
Poliţia înterceptează o scrisoare a poetului, din care reies ideile sale ateiste. Puşkin este demis din slujbă şi trimis întrun nou exil, la Mihailovskoe, gubernia Pskov.

:

E. I. Gheitman. Puşkin tînăr. 1822.

/AUGUST/. Soseşte la Mihailovskoe unde este permanent supraveghiat de tatăl său şi de stareţul mănăstirii Sviatogorsk.
/OCTOMBRIE/. Termină poemul "Ţiganii".
/SFIRŞITUL ANULUI/. Incepe tragedia "Boris Godimov".
Toată familia pleacă din Mihailovskoe şi rămîne numai cu dădaca sa, Arina Rodionovna.

1825 /IANUARIE/. Primeşte vizita vechiului său prieten I. Puşcin, care-i aduce manuscrisul lui Griboedov "Prea multă minte strică".
/FEBRUARIE/. Publică cartea întîia din "Evgheni Oneghin".
/NOIEMBRIE/. Termină "Boris Godunov".
/DECEMBRIE/. Scrie poemul "Contele Nulin", care constituie o strălucită descriere a tipului aristocratului cosmopolit.
Scrie poezia "André Chénier".
Are loc răscoala decembriştilor cu ocazia suirii pe tron a ţarului Nicolae I.
Apare primul său volum de versuri.

1826 Lucrează la "Evgheni Oneghin": termină partea a patra şi a cincea şi începe partea a 6-a.

10

/SEPTEMBRIE/. Ţarul Nicolae I îl cheamă de la Mihailovskoe, intenţionînd să -l facă poet al curţii.
/OCTOMBRIE/. Apare partea a II-a din "Evgheni Oneghin".
/SFIRŞITUL ANULUI/. Prezintă ţarului memoriul "Despre educaţia poporului", în care consideră că sarcina luminării poporului trebuie să şi-o asume statul.

1827 /IANUARIE/. Trimite decembriştilor deportaţi în Siberia poezia "In greu surghiun siberian", prin care îşi afirmă indisolubila legătură cu aceştia.
/MARTIE/. Incepe a şaptea parte din "Evgheni Oneghin".
/MAI/. Apare poemul "Ţiganii".
/IULIE/. Apare poemul "Fraţii haiduci". Incepe "Arapul lui Petru cel Mare", roman istoric pe care nu îl termină.
/OCTOMBRIE/. Apare partea a III-a din "Evgheni Oneghin".

1828 /IANUARIEMARTIE/. Apar părţile a IV-a şi a VI-a din "Evgheni Oneghin".
/MARTIE/. Apare a doua ediţie a poemului "Ruslan şi Ludmila".
/OCTOMBRIE/. Scrie poemul "Poltava", în care descrie triumful lui Petru I şi glorifică victoriile poporului rus în lupta pentru independenţa patriei.
/NOIEMBRIE/ Termină partea a VII-a din "Evgheni Oneghin".
/DECEMBRIE/. Soseşte la Moscova. Intîlneşte la un bal pe viitoarea sa soţie N. N. Goncearova.
La cererea ţarului, Puşkin este supraveghiat de Benkendorf, şeful poliţiei.
Citeşte prietenilor săi "Boris Godunov", entuziasmîndu-i.
Apare "Contele Nulin".

1829 /MARTIE/. Apare poemul "Poltava".
/MAI/. Pleacă în Caucaz în ciuda interdicţiei din partea ţarului.
/IUNIE/. Lucrează la "Rusalka".
Soseşte la Erzerum, localitate cucerită de curînd de trupele ruseşti. Se întîlneşte cu prieteni de ai săi, decembrişti. Din această călătorie rezultă notele sale de drum grupate sub titlul "Călătorie în Erzerum", precum şi poeziile "Caucazul", "Avalanşa", "Pe dealurile Gruziei se-ntinde ceaţa serii".
/DECEMBRIE/. Incepe a opta parte din "Evgheni Oneghin".

11

1830 /IANUARIE/ Cere să i se aprobe o călătorie în străinătate. Cererea este respinsă.
Apare la Petersburg "Literaturnaia Gazeta", sub redacţia lui A. Delvig, la care colaborează şi Puşkin cu o serie de articole şi note critice.
/MARTIE/. Apare partea a VII-a din "Evgheni Oneghin".
/MAI/. Are loc logodna oficială cu N. N. Goncearova.
/SEPTEMBRIE/. Pleacă la Boldino, gubernia Nijni Novgorod, domeniu al tatălui său.
Epocă de mare fertilitate creatoare. Scrie poeziile "Dracii", "Elegie" /A tinereţii stinsă veselie/.
Termină "Neguţătorul de sicrie", "Povestea cu un popă şi-argatul lui, Păcală", "Căpitanul de poştă", "Domnişoara ţărăncuţă" şi capitolul opt şi nouă din "Evgheni Oneghin".
/OCTOMBBIE/. Scrie poeziile: "O, criticul meu rumen...", "Pentru ultima dată chipul tău drag" şi "Genealogia mea", poemul "Căsuţa din Kolomna", nuvelele: "Impuşcătura" şi "Viscolul".
"Termină tragediile: "Cavalerul avar", "Mozart şi Salieri", "Oaspetele de piatră" şi "Ospăţ în timp de ciumă", nuvela: "Istoria satului Goriuhino".
Mai scrie o serie de poezii şi cîteva note critice.
/DECEMBRIE/. Se întoarce la Moscova.
Apare prima ediţie a dramei "Boris Godunov".

1831 /IANUARIE/. Apare partea a VIII-a din "Evgheni Oneghin".
Moare poetul A. A. Delvig, cel mai bun prieten al lui Puşkin. "Literaturnaia Gazeta" îşi încetează apariţia. Puşkin începe lupta pentru înfiinţarea unei noi reviste.
/FEBRUARIE/. Are loc căsătoria lui Puşkin cu Natalia Goncearova.
/SEPTEMBRIE/. Scrie "Povestea lui Saltan Impărat".
/OCTOMBRIE/. Se mută împreună cu soţia sa la Ţarskoe-Selo.
/NOIEMBRlE/. Este numit oficial la Colegiul Imperial al Afacerilor Străine.
Il întîlneşte pe N. V. Gogol.

1832 /MARTIE/. Apare ediţia a treia din "Poezii".
/MAI/. Se naşte primul său copil.
/OCTOMBRIE/. Incepe romanul "Dubrovski", remarcabil prin amploarea tabloului care redă viaţa şi moravurile de la începutul secolului al XIX-lea.

1833 /IANUARIE/. Incepe "Fata căpitanului".
/FEBRUARIE/. Termină "Dubrovski". Incepe să culeagă materiale pentru "Istoria lui Pugaciov".

12

/MARTIE/. Apare prima ediţie completă a romanului în versuri "Evgheni Oneghin".
/IULIE/. Se naşte al doilea fiu al lui Puşkin, Alexandru.
/AUGUSTSEPTEMBRIE/. Călătoreşte prin Caucaz pe urmele lui Pugaciov.
/OCTOMBRIE/. La întoarcere se opreşte în Boldino, unde termină "Istoria lui Pugaciov", care în urma dispoziţiei ţarului va apare în dec. 1834 sub titlul "Istoria răscoalei lui Pugaciov"; scrie "Călăreţul de aramă", "Basmul cu pescarul şi peştişorul de aur" şi "Basmul cu domniţa moartă şi cu cei şapte voinici".
/NOIEMBRIE/. Se întoarce la Petersburg.
/DECEMBRIE/. Este numit Kammerjunker pe lînga curtea împăratului Nicolae I, funcţie care-l compromite şi-l înjoseşte. Peste cîteva luni îşi va inainta demisia, neaprobată însă.

1834 /MARTIE/. Apare nuvela "Dama de Pică".
/SEPTEMBRIE/. Se întoarce la Boldino şi scrie "Basmul cocoşelului de aur".

1835 /APRILIE/. Apar "Poeme şi povestiri".
/MAI/. Se naşte al treilea copil, Grigore.

1836 /MARTIE/. Moare mama lui Puşkin.
/APRILIE/. Apare primul număr al revistei "Sovremennik", fondată de Puşkin, revistă care va deveni centru ideologic al mişcării revoluţionare din Rusia din a doua jumatate a seu. XIX.
/MAI/. Se naşte al patrulea copil, Natalia.
/IULIE/. Apare al doilea numar din "Sovremennik".
/OCTOMBRIE/. Apare al treilea numar din "Sovremennik".
Termină "Fata căpitanului".
/DECEMBRIE/. Apare al patrulea număr din "Sovremennik".

1837 /IANUARIE/. Are loc duelul cu aventurierul Dantès. Puşkin este rănit mortal.
/29 IANUARIE/. Ora 2,45. Puşkin a încetat din viaţă.
/3 FEBRUARIE/. Din cauza demonstraţiilor populare, ţarul dă ordin ca sicriul cu rămăşiţele pămîinteşti ale lui Puşkin să fie ridicat noaptea şi transportat la Mihailovskoe. Este înmormîntat în mănăstirea Sviatogorsk din vecinătate.

13

:

Arina Rodionovna, dădaca lui Puşkin.

:

Puskin ascultînd poveştile dădacei sale.

14

:

Coperte şi facsimile ale lucrărilor "Evgheni Oneghin", "Boris Godunov" şi "Şalul negru".

15

"Cînd se pronunţă numele lui Puşkin te gîndeşti imediat la poetul naţional rus. Şi într-adevăr, niciunul din poeţii noştri nu e mai mare şi nu poate fi numit cu mai multă dreptate naţional. In el, ca într-un lexicon, se află bogăţia, puterea şi flexibilitatea limbii noastre. Mai mult decît oricare altul, el i-a deschis graniţele şi a indicat imensitatea spaţiului său. Puşkin este un fenomen excepţional, poate unic, al spiritului rus: el e omul rus în dezvoltarea sa finită, aşa cum va apare poate peste două sute de ani".

N. V. Gogol

Capitolul II

OPERA lui A. S. PUŞKIN

1. Opere alese

Opere alese. 2 vol. Cu un studiu de T.Gane. Buc., Cartea rusă, 1954.

Vol. 1, 472 p. cu fig.
   "    2, 572 p. cu fig.

16

Volumul 1

Poezii

Libertatea (odă), p. 5153; Către Ceaadaev, p. 54; Poveşti. Noël, p. 5556; Satul, p. 5759: Muza, p. 60; Către Ovidiu, p. 6163; Lui V. L. Davîdov, p. 6465; Pumnalul, p. 6667; Cîntecul lui Oleg înţeleptul, p. 6871; Captivul, p. 72; O, valuri /prinse în zăgaz./, p. 73; Mării, p. 7476; Că tre A. P. Kern, p. 7778; Cîntec bahic, p. 79; Searăde iarnă, p. 8081; Lui Voronţov, p. 82; Prorocul, p. 8384; Stanţe, p. 85; Dădacei, p. 86; Drum de iarnă, p. 8788; In greu surghiun siberian, p. 89; Arion, p. 90; Ancearul, p. 9192; Presimţire, p. 93; Floarea, p. 94; Pe sub havuzuri răcoroase, p. 9596; Mai suflă încă vînturile reci, p. 97; De trec pe strada zgomotoasă, p. 9899; Pe dealurile Grusiei, p. 100; Genealogia mea, p. 116118; O, criticul meu rumen, p. 119120; Ponegritorilor Rusiei, p. 121122; Calul, p. 123124; Iubita mea, e vremea, p. 126; Nourul, p. 126; Din nou am colindat, p. 127128; Exegi monumentum, p. 129.

Tematica liricii lui Puşkin oglindeşte principalele probleme legate de mişcarea de eliberare a decembriştilor de la începutul secolului al XIX-lea: atitudinea protestatară faţă de fenomenele negative ale vieţii şi năzuinţa spre un viitor liber şi armonios construit. Poetul demască exploatarea nemiloasă a ţăranului iobag, biciuind boerimea crudă. (Satul), ipocrizia ţarului (Poveşti-Noul), prezice prăbuşirea autocraţiei (Libertatea, Către Ceaadaev), cîntă idealurile de libertate ale decembriştilor (In greu surghiun siberian, Arion, Celor din Siberia), dragostea pentru pă mîntul natal (Mării, Păsărica,

17

Cînd hoinăresc pe gînduri), îndeamnă direct la răsturnarea despotismului prin violenţă (Pumnalul),defineşte misiunea socială a poetului (Poetul şi gloata, Convorbire între editor şi poet).

Poeme, p. 131362

Ruslan şi Ludmila,. p. 133209.

Izvorît din pasiunea poetului pentru legendele populare şi trecutul istoric al poporului său, poemul marchează o noua etapă în dezvoltarea literaturii ruse, datorită noutăţii conţinului, farmecultui naraţiunii, îmbinării elementelor fantastice cu cele reale, extraordinarei muzicalităţi a versurilor.

Prizonierul din Caucaz, p. 210232.

Intransigenţa eroului, care a îndrăgit libertatea, faţă de "vanitatea demnă de dispreţ" a societăţii timpului.

Fraţii haiduci, p. 254240.

Construit pe material folcloristic, poemul evocă viaţa haiducilor de pe Volga, ţărani iobagi, care fugind de la moşieri, luau drumul pribegiei.

Fîntîna din Bahcisarai, p. 241256.

De-alungul întregului poem operă de tinereţe a poetului este îmbinată culoarea locală a Crimeii mahomedane cu atmosfera trecutului de legendă al vechilor seraiuri orientale. Plin de dramatism şi pasiune, poemul promovează ideia renaşterii sufleteşti prin puterea sentimentului

18

înălţător al iubirii.

Ţiganii, p. 257275.

Făcînd parte din ciclul poemelor din Sud., scrise în timpul şederii poetului în Caucaz, poemul are ca temă contradicţia dintre personalitatea individului şi orînduirea socială feudală. Căutător al libertăţii pe care o concepe numai pentru sine, Aleko se ridică împotriva rînduielilor sociale contemporane dar, ajuns în mediul primitiv al ţiganilor, continuă să se conducă după principiile ce domneau în societatea pe care o părăsise.

Contele Nulin, p. 276286.

Satiră îndreptată împotriva despotismului şi moravurilor clasei dominante, cu toată spoiala ei de cultură, supercicialitatea şi poziţia ei antipopulară şi antipatriotică.

Poltava, p. 287334.

O sugestivă evocare a glorioaselor pagini din trecutul istoric al poporului rus, legate de figura lui Petru I. Poetul zugrăveşte momentul cînd Petru I apare în toată măreţia sa în bătălia de la Poltava împotriva lui Carol al XII-lea, regele Suediei.

Căsuţa din Kolomna, p. 335345.

Poem de inspiraţie realist satirică, lucrarea este o originală profesiune de credinţă poetică îmbrăcată în haina ironiei. Autorul sugrăveşte viaţa oamenilor simpli în contrast cu cea a marilor moşieri.

19

Călăreţul de aramă, p. 346362.

Poeamul tratează prin prisma perspectivei istorice problema ciocnirii intereselor de stat cu cele individuale, a drepturilor "omului mărunt". După ce dezvăluie cele două tendinţe ale lui Petru: de tiran şi de mare reformator, poetul recunoaşte importanţa istorică a înfăptuirilor marelui ţar, dar zugrăveşte cu înţelegere tragedia lui Evgheni eroul poemului care e strivit atunci cînd încearcă să se opună mersului istoriei.

Basme, p. 365445.

Povestea cu popa şi cu argatul său Balda, p. 367374; Povestea ursoaicei, p. 375378; Povestea ţarului Saltan, a feciorului său Gvidan voevod Viteazul şi a frumoasei crăiese Lebăda, p. 379410; Basmul cu pescarul şi peştişorul, p. 411417; Basmul cu domniţa adormită şi cei şapte voinici, p. 418436; Basmul cocoşelului de aur, p. 437445;

Inspirate din folclorul rus şi din poveştile blîndei şi neuitatei dădace Arina Rodionovna, basmele satirizează îngîmfarea şi lăcomia (Basmul cu pescarul şi peştişorul), nebunia împăraţilor care-şi. ţin supuşii în războaie fără rost (Basmul cocoşelului de aur), relevă deşteptăciunea şi energia omului din popor (Povestea cu popa şi argatul său Balda).

Volumul 2

Teatru, p. 7200

Boris Godunov, p. 798.

Un episod dramatic dintr-una din epocile cele mai frămîntate din istoria Rusiei, sfîrşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. Ideea centrală

20

a dramei este rolul poporului în făurirea istoriei şi raportul dintre popor şi ţar.

Cavalerul avar, p. 99118; Mozart şi Salieri, p. 119130; Oaspetele de piatră, p. 131166; Ospăţ în. timp de ciumă, p. 167176; Rusalka, p. 177200.

Aspecte grăitoare din viaţa mai multor popoare. Acuzator al vechii lumi feudale, Puşkin satirizează figura tipică a eroului înzestrat cu pasiuni omeneşti contradictorii, relevînd puterea banului (Cavalerul avar), invidia şi incompatibilitatea dintre geniu şi crimă (Mozart şi Salieri), reluînd şi tratînd într-un mod propriu legenda lui Don Juan (Oaspetele de piatră), elogiind bărbăţia şi neînfricarea în faţa morţii (Ospăţ în timp de ciumă).

Rusalka, p. 177200.

Inspirată dintr-un vechi basm rusesc, povestea zugrăveşte tristul sfîrşit al unei fete de morar sedusă de un cneaz. Deşi predomină elementul fantastic, în acest cadru feeric autorul face o analiză psihologică a sentimentelor eroilor.

Prosă, p. 201545

Arapul lui Petru cel Mare, p. 201237; Povestirile răposatului Ivan Petrovici Belkin, p. 238304; Istoria satului Goriuhino, p. 305322; Dubrowski, p. 323398; Dama de pică, p. 399426; Chirdjali, p. 427433.

In aceste nuvele Puşkin zugrăveşte ciocnirea dintre vechile principii ale nobilimii ruse şi noile principii de viaţă şi moralădin timpul lui Petru cel Mare (Arapul lui Petru sel Mare), figura omului "mărunt", asuprit şi exploatat de clasele dominante (Povestirile răposatului Ivan Petrorici Belkin), ruina şi mizeria satelor ruseşti din cauza proastei administraţii şi a cruntei exploatări a moşierimii (Istoria satului Goriuhinno), tabloul amplu şi complex al revoltei spontane a maselor, demonstrînd necesitatea istorică a răscoalelor (Dubrowski), tarele

21

societăţii ruse din timpul său (Dama de pică).

Fata căpitanului, p. 434545.

Roman istoric, care descrie răscoala ţăranilor cazaci de sub conducerea lui Emilian Pugaciov de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Urmărind un episod din viaţa unui tînăr ofiţer care se întîlneşte în repetate rînduri cu conducătorul răscoalei şi asistă chiar la executarea lui, autorul zugrăveşte întreaga desfăşurare a răscoalei şi înăbuşirea ei. Pugaciov este înfăţişat ca un talentat conducător al maselor, om drept, dornic de libertate, curajos, necruţător faţă de duşmani.

2. Opere separate

a.   Poeme şi povestiri în versuri.

Călareţul de aramă. Poem. In romîneşte de George Lesnea. Buc., Cartea rusă, 1949. 23 p.

Evgheni Oneghin. Roman în versuri. In romîneşte de George Lesnea. Traducere revăzută. Ediţia a 2-a. /Cu note finale/. Buc., ESPLA-Cartea rusă, 1959. 240 p.+1 f.portr. (Biblioteca pentru toţi).

Evgheni Oneghin. Buc., Cartea rusă, 1954. 253 p. cu ilustr. + 9 pl. + 1 f. portr.

Tragedia intelectualilor nobili progresişti de la începutul secolului al XIX-lea. Nemulţumit de regimul iobăgist, de politica reacţionară a autocraţiei, de orizontul îngust al clasei sale, încătuşat însă de prejudecăţi aristocratice,de educaţia primită şi rupt de popor, eroul nu poate găsi adevărata cale spre o activitate creatoare. Oneghin deschide în literatura rusă galeria "oamenilor de prisos".

22

Fîntîna din Bahcisarai. Poem. In romîneşte de George Lesnea. Buc., Cartea rusă, 1949. 23 p.

Poeme. Buc., Cartea rusă, 1957. 426 p.

Cuprinde: Ruslan şi Ludmila, p. 5113; Prizonierul din Caucaz, p. 115149; Vadim, p. 151160; Fraţii haiduci, p. 161171; Fîntîna din Bahcisarai, p. 173197; Ţiganii, p. 199229; Contele Nulin, p. 231247; Poltava, p. 249313; Tazit, p. 315329; Căsuţa din Kolomna, p. 331348; Angele, p. 349379; Călăreţul de aramă, p. 381406.

Poltava. Poem. In romîneşte de George Lesnea. Cu o prezentare de N. Moraru. Buc., Cartea rusă, 1950, 95 p.

Ţiganii. Poem. In romîneşte de George Lesnea. Buc., Editura de Stat, 1949. 52 p.

b.  Poveşti

Basme. In romîneşte de Miron Radu Paraschivescu. Buc., Editura pentru literatură universală, 1962. 155 p. cu ilustr.

Cuprinde: Mirele, p. 718; Povestea cu un popă şi argatul lui, Păcală, p. 1933; Povestea ursoaicei, p. 3541; Povestea lui Saltan Impărat, a feciorului său, vestitul şi viteazul prinţ Ghidon Saltanovici şi a mîndrei domniţe Lebăda, p. 4391; Basmul cu pescarul şi peştişorul de aur, p. 93105; Basmul cu domniţa moartă şi cei şapte voinici, p. 107133; Basmul cocoşelului de aur, p. 135149.

23

Basme. In romîneşte de Adrian Manui. Buc., Editura ARLUS-Cartea rusă, 1953. 159 p. cu ilustr.

Cuprinde: Povestea cu popa şi argatul său Balda, p. 621; Povestea ursoaicei, p. 2333; Povestea ţarului Saltan, a feciorului său Gvidon voevod viteazul şi a frumoasei crăiese Lebăda, p. 3585; Basmul cu pescarul şi peştişorul, p. 87101; Basmul cu domniţa adormită şi cei şapte voinici, p. 103135; Basmul cocoşelului de aur, p. 139155.

Povestea craiului Saltan, a feciorului său Gvidon voievod viteazul şi a frumoasei crăiese Lebăda. Ediţia a 2-a. Buc., Editura tineretului, 1956. 52 p. cu ilustr.

Povestea ţarului Saltan... In romîneşte de George Lesnea. Buc., Editura de Stat, 1949. 48 p. cu ilustr. (Literatura pentru copii şi tineret).

Povestea pescarului şi a peştişorului. In romîneşte de Al. Philippide. Buc., Editura tineretului, 1954. 16 p. cu ilustr.

Povestea pescaralui şi a peştişorului. In romîneşte de Al. Philippide. Buc., Editura tineretului, 1963. 16 p. cu ilustr.

c. Opere dramatice

Boris Godunov. Dramă. Ediţia a 2-a. In romîneşte de Victor Eftimiu. Buc., Editura ARLUS Cartea rusă şi ESPLA, 1953. 108 p. (Biblioteca pentru toţi).

24

Micile tragedii. Ediţia a 2-a. In romîneşte de M. Beniuc, V. Teodorescu, M. Dragomir, A. Maniu. Buc., Cartea rusă, 1957. 144 p.

Cuprinde: Cavalerul avar, p. 537; Mozart şi Salieri, p. 3957; Oaspetele de piatră, p. 59121; Ospăţ în timp de ciumă, p. 123138.

Rusalka. In romîneşte de Victor Tulbure. Buc., ESPLA-Cartea rusă., 1959. 72 p. cu ilustr.

Teatru. In romîneşte de Ion Costin. Buc., Cartea rusă, 1949. 79 p.

Cuprinde: Mozart şi Salieri, p. 516; Oaspetele de piatră, p. 1752; Rusalka, p. 5376.

"Sînt copleşit de versurile lui,
izvor de apă vie!"

M. Eminescu

d. Versuri

Lirice. Bucureşti, Cartea rusă, 1957. 331 p.

Cuprinde:

(1814) Către un amic versificator; Mintea şi dragostea;Cazacul; Amintiri din Ţarskoe-Selo; Spovedania unui poet sărac.

25

(1815) Către Liciniu; Visătorul; Trandafirul.

(1816) Somnul; Cîntăreţul; Elegie (Crezut-am că iubirea.)

(1817) Elegie (Iubiţi prieteni...); Tovarăşilor mei; Adio, voi, străvechi dumbrave; Libertatea. Odă.

(1818) Unui visător; Poveşti (Noël); Gătre Ceaadaev.

(1819) Lui N. N. (Lui V. V. Enghelgardt); Satul; Renaştere;
Epigramă la adresa lui Arakceev.

(1820) Doridei; In Asia văzut-am pustiul vast şi gol; O, ani ai primăverii în care am visat; S-a stins în zări măreţul soare; Şalul negru; Trec norii veşnic călători şi se topesc; Pentru. portretul lui Ceaadaev.

(1821) Muza; Pumnalui; Lui V. L. Davîdov; Napoleon; Către Ovidiu.

(1822) Lui Baratînski; Cîntecul lui Oleg înţeleptul; Captivul.

(1823) Păsărica; Helios, tu cel cu arc de argint, o, ascultă... O, valuri prinse în zăgaz!...; Noaptea;

26

Ca un copil pe care speranţa îl îmbată; Poţi tu să-mi ierţi nebuna frămîntare; Careta vieţii.

(1824) Convorbire între editor şi poet; Mării; Strugurii; Fîntînii din Bahcisarai; După Coran:

I

Pe numerii cu soţ ori ba.

II

Ale prorocului cinstite.

III

Prorocul se încruntă-acum.

IV

Pe tine cel atotputernic.

V

Pămîntu-i nemişcat.

VI

Ci nu degeaba v-am zărit.

VII

Fricosule, te scoală.

VIII

Negociindu-ţi duhul faţă de-un trai mizer.

IX

Drumar ostenit contra slavei cîrtind.

Acvilonul.

(1825) Scrisoarea arsă; Lui Voronţov; Un sfat; Setea de glorie; Ex ungue leonem; André Chénier; Către xxx (Mi-aduc aminte...); Mirele; Dacă te înşeală viaţa; Cîntec bahic; Primulele de pe cîmpii; 19 octombrie; Seară de iarnă; Dorinţa sîngele-mi dogoare; Epigramă la adresa lui Alexandru I.

(1826) Cîntece despre Stenka Razin; Prorocul; Lui I.I. Puşcin; Stanţe; Drum de iarmă; Dădacei; Catrene morale:
1 Echilibru
2 Profeţie
3 Adevărul zicalei
4 Răzbunare
5 Siguranţă
6 Putere şi slabiciune
7 Lebăda şi gînsacul
8 Maimuţa
9 Aceeaşi soartă
10 Ceartă fără urmări
11 Legea firii.

(1827) In greu surghiun siberian; Privighetoarea şi trandafirul; In stepa lumii largă, mohorîtă;

27

Arion; Ingerul; Poetul; 19 octombrie 1827; In cerc de aur stă poetul.

(1828) Amintire; Viaţă fără rost, zadarnic dar...; Mai suflă încă vînturile reci; Nu-mi cînta frumoaso suspinînd...; Presimţire; Corbul zboară către corb...; Pe sub havuzuri răcoroase; Ancearul; Floarea; Poetul şi gloata; Ca mai de mult la fel şi azi sînt...

(1829) Pe dealurile Gruziei se-ntinde ceaţa serii; Dimineaţă de iarnă ; Eu te-am iubit şi poate că iubirea...; De trec pe strada zgomotoasă...; Caucazul; Avalanşa; Cînd tinereţea ţi-e pătată; Sus Grecie.

(1830) Adeseori în ceas de desfătare...; Unui înalt dregător; Poetului; Dracii; Elegie (A tinereţii stinsă veselie...); Răspuns inui anonim; Sfîrşindu-mi truda; O, criticul meu rumien; Versuri scrise într-o noapte de insomnie; Lăsat-ai patria străină; Genealogia mea; Ţiganii.

(1831) In faţa sfîntului mormînt...; Ponegritorilor Rusiei; Ecoul; De-un timp ne-adună, dragul meu liceu.

(1832) Către xxx (Nesăbuit, eu nu vreau, nu se poate...).

(1833) Oricînd bem, Ivan cumătre...; Budrîs şi fiii lui; Voevodul; Toamna; N-aş vrea să-mi ies din minţi nicicum; Sub zăpezi şi lună clară.

(1834) Iubita mea, e vremea; Bonaparte şi muntenegrenii; Privighetoarea; Calul.

28

(1835) Nourul;... Din nou am colindat...; Credeam că-n pieptu-mi n-o să mai învie; Ospăţul lui Petru I;

(1836) Lui D.V.Davîdov; Cînd hoinăresc, pe gînduri, afară din oras; Cioplit-am, nu cumîna, un monument...)

Poezii. Cuvînt înainte de Tamara Gane. Buc., Editura pentru literatură, 1962. XXXI + 296 p. + 1 f. portp. (Biblioteca pentru toţi, 109).

Cuprinde :

(1814) Către un amic versificator; Mintea şi dragostea; Cazacul; Amintiri din Ţarskoe-Selo; Spovedania unui poet sărac.

(1815) Către Liciniu; Visătorul; Trandafirul.

(1816) Somnul (Fragment); Cîntăreţul; Elegie /Crezut-am că iubirea s-a potolit pe veci/.

(1817) Libertatea. Odă.

(1818) Unui visător; Poveşti (Noël); Către Ceaadaev;

(1819) Satul; Renaştere; Epigramă la adresa lui Arakceev.

(1820) Doridei; /S-a stins în zări măreţul soare/; /O, ani ai primăverii în care am visat/, /In Asia văzut-an pustiul vast şi gol/; Şalul negru; /Trec norii veşnic călători şi se topesc/.

(1821) Muza; Pumnalul; Lui V.L.Davîdov; Napoleon; Către Ovidiu.

29

(1822) Lui Baratînski; Cîntecul lui Oleg înţeleptul; Captivul.

(1823) Păsărica; /O, valuri prinse în zăgaz!/; Noaptea; /Ca un copil pe care speranţa îl îmbată/; Careta vieţii; /Helios, tu cel cu arc de argint o, ascultă/.

(1824) Convorbire între editor şi poet; Mării; Fîntînii
din Bahcisarai; Strugurii; După Coran;

I

/Pe numerii cu soţ ori ba/

II

/Ale prorocului cinstite/

III

/Prorocul se încruntă-acum/

IV

/Pe tine cel atotputernic/

V

/Pămîntu-i nemişcat/

VI

/Ci nu degeaba v-am zărit/

VII

/Fricosule, te scoală/

VIII

/Negociindu-ţi duhul faţă de-un trai mizer/

IX

/Drumar ostenit contra slavei cîrtind/;

Acvilonul.

(1825) Scrisoarea arsa; / Sosi odată veste la-mpărat/; Setea de glorie; Ex ungue leonem; André Chénier (Fragmente); CătreXXX /Mi-aduc aminte sfînta clipă/; Mirele; /Dacă te înşală viaţa/; Cîntec bahic; /Primulele de pe cîmpii/; 19 octombrie; Un sfat; Seară de iarnă; /Dorinţa sîngele-mi dogoare/; Epigramă la adresa lui Alexandru I.

(1826) Cîntece despre Stenka Razin:

1

/Măre, pe valuri, pe Volga cea lată/.

2

/Merse Stenka Razin/.

3

/Nu-s tropote de cai, nici răcnete de oameni/.

Prorocul: Lui I. I. Puşcin; Stanţe; Drum de iarnă; Dădacei; Catrene morale:

30

1 Echilibru;
2 Profeţie;
3 Adevărul zicalei;
4 Răzbunare;
5 Siguranţă;
6 Putere şi slabiciune;
7 Lebăda şi gînsacul;
8 Maimuţa;
9 Aceeaşi soartă;
10 Ceartă fără urmări;
11 Legea firii.

(1827) /In greu surghiun siberian/; Privighetoarea şi trandafirul; Trei izvoare; Arion; Poetul; /In cerc de aur stă poetul/; 19 octombrie 1827.

(1828) Amintire; /Viaţă fără rost, zadarnic dar/; /Mai suflă încă vînturile reci/; /Nu-mi cînta, frumoaso, suspinînd/; Presimţire; /Corbul zboară către corb/; Pe sub havuzuri răcoroase/; Ancearul; Floarea; Poetul şi gloata; /Ca mai demult, la fel şi azi sînt/.

(1829) /Pe dealurile Gruziei se-ntinde ceaţa serii; Dimineaţă de iarnă; /Eu te-am iubit; şi poate că iubirea/; /De trec pe strada zgomotoasă/; Caucazul; Avalanşa; /Cînd tinereţea ţi-e pătată/; /Sus, Grecie, sus/.

(1830) /Adeseori, în ceas de desfătare/; Unui înalt dregător; Dracii; Elegie /A tinereţii stinsă veselie/; Sfîrşindu-mi truda; /O, criticul meu rumen/; Versuri scrise într-o noapte de insomnie; Genealogia mea; Ţiganii.

(1831) Ecoul; /De-un timp ne-adună, dragul meu liceul/.

(1832) Către+++ /Nesăbuit, eu nu vreau, nu se poate/.

31

(1833) /Oricînd bem, Ivan cumătre/; Voivodul; Toamna (Fragment); /N-aş vrea să-mi ies din minţi nicicum/.

(1834) /Iubita mea e vremea/; Bonaparte şi muntenegrenii; Calul.

(1835) Nourul; /... Din nou am colindat/; /Credeam că-n pieptu-mi n-o să mai învie/; Ospăţul lui Petru. I.

(1836) Lui D. V. Davîdov; Cînd hoinăresc, pe gînduri, afară din oraş/; /Cioplit-am, nu cu mîna, un monument/.

Poezii. In romîneşte de Al. Philippide şi G. Lesnea. Prefaţa de T. Nicolescu. Buc., Editura tineretului, 1953. 63 p. cu ilustr. (Biblioteca şcolarului).

Cuprinde:

Cîntecul lui Oleg înţeleptul; Captivul; Ancearul; Celor din Siberia; Dădacei; Seară de iarnă; "E iarnă. Bucuros, ţăranul..." (din romanul "Evghenii Oneghin"); Drum de iarnă; Dracii; Dimineaţă de iarn[ă]; "La raza dulce-a primăverii..." (din romanul "Evghenii Oneghin"); "Mai suflă încă vînturile reci..."; Nourul; Toamna; "Pălea a toamnă cerul..." (din romanul "Evghenii Oneghin"); "Din miazănoapte nouri deşi..." (din romanul "Evghenii Oneghin"); "Mi-i drag pietrosul povîrniş..." (din romanul "Evghenii Oneghin"); "Ucraina’n noapte tace, lin... " (din poemul "Poltava"); Caucazul; "Se stînge soarele curînd..."(din poemul "Prizonierul din Caucaz"); Avalanşa; Calul; "Sub lună cine, cine-n zări..." (din poemul "Poltava");

32

"Din flăcări soarele-şi ia drumul..."(din poemul "Poltava").

Versuri. Civînt înainte de T. Nicolescu. Buc., Editura tineretului, 1960. 128 p. cu portr. (Cele mai frumoase poezii, 11).

Cuprinde :

Amintiri din Ţarskoe-Selo; Către Liciniu; Libertatea Odă; Poveşti Noël; Către Ceaadaev; Lui N. N. (Lui V. V. Enghelhardt); Satul; Epigramă la adresa lui Arakceev; O, ani ai primăverii în care am visat; Şalul negru; Pumnalul; Gătre Ovidiu; Cîntecul lui Oleg înţeleptul; Captivul; O, valuri prinse în zăgaz; Careta vieţii; Mării; Ex ungue leonem; Către...; Cîntec bahic; Seară de iarnă; Drum de iarnă; Dădacei; In greu surghiun siberian; Arion; Amintire; Presimţire; Ancearul; Eu te-am iubit şi poate că iubirea...; De trec pe strada zgomotoasă; Caucazul; In faţa sfîntului mormînt; Ponegritorilor Rusiei; Ecoul; Către...; Sub zăpezi şi lună clară; Iubita mea e vremea; Pe dealurile Gruziei se-ntinde ceaţa serii; Calul; Cînd hoinăresc, pe gînduri, afară din oraş; Cioplit-am, nu cu mîna, un monument; Poltava (fragment); Evgheni Oneghin (fragmente); Călăreţul de aramă (fragment)...

Versuri. Cuvînt înainte de T. Nicolescu. Buc., Editura tineretului, 1958. 112 p. + 1 f. portr. (Cele mai frumoase poezii, 11).

33

Cuprinde:

Amintiri din Ţarskoe-Selo; Către Liciniu; Libertatea Odă; Poveşti Noël; Către Ceaadaev; Lui N. N. (Lui V. V. Enghelhardt); Satul; Epigramă la adresa lui Arakceev; O, ani ai primăverii în care am visat; Şalul negru; Pumnalul; Către Ovidiu; Cîntecul lui Oleg înţeleptul; Captivul; O, valuri prinse în zăgaz; Careta vieţii; Mării; Ex ungue leonem; Către...; Cîntec bahic; Seară de iarnă; Prorocul; Drum de iarnă; Dădacei; In greu surghiun siberian; Arion; Amintire; Presimţire; Ancearul; Pe dealurile Gruziei se-ntinde ceaţa serii; Eu te-am iubit şi poate că iubirea...;De trec pe strada zgomotoasă; Caucazul; In faţa sfîntului mormînt; Ponegritorilor Rusiei; Ecoul; Către...; Sub zăpezi şi lună clară; Iubita mea e vremea ; Calul; Cînd hoinăresc, pe gînduri, afară din oraş; Cioplit-am, nu cu mîna, un monument.

e. Proză

Dama de pică. Traducere de L. şi G. Solcănescu. Buc., Editura pentru literatură şi artă, 1949. 49 p.

Fata căpitanului. Ediţia a 4-a. Buc., Cartea rusă, 1955. 187 p. + 1 f. portr. (Biblioteca pentru toţi).

Fata căpitanului. Ediţia a 5-a. Traducere revăzută de Eusebiu Camilar. /Prefaţă de Mihai Novicov/. Buc., ESPLA-Cartea rusă, 1959. 152 p. cu 1 f. portr. (Biblioteca pentru toţi).

34

Povestirile răposatului Ivan Petpovici Belkin. In romîneşte de Eusebiu Camilar şi Gh. Solcănescu. Buc., Cartea rusă şi ESPLA, 1954. 111 p. (Biblioteca pentru toţi).

Povestirile răposatului Ivan Petrovici Belkin. Traduse de I. G. Solcănescu. Buc., Editura de stat, 1949. 97 p. (Biblioteca de buzumar).

f. Articole critice

Despre munca literară. Traducere de T. Nicolescu. Cuvînt înainte de B. Meilah. Buc., Cartea rusă, 1958, 212 p. (Mica bibllotecă critică, 51).

Cuprinde articole critice despre artăşi societate, despre importanţa literaturii, rolul şi munca scriitorului, despre realism, creaţie populară şi limbă etc. Din aceste reflecţii ale poetului se desprinde preţuirea acordată de Puşkin rolului social al artei, dorinţa sa de a pune la temelia operelor literare, un bogat conţinut de idei.

35

"Puşkin este şi rămîne un mare poet al tuturor popoarelor, al tuturor timpurilor".

V. G. Belinski

Capitolul III

SCRIERI DESPRE VIATA SI OPERA LUI
A. S. PUŞKIN

BANUŞ, MARIA. Lirica lui Puşkin. Traducîndu-l pe Puşkin. In: Din cronica acestor ani. Articole. Pamflete. Reportaje. Buc., ESPLA, 1955. p. 2032 şi 3337.

Ideile politice din lirica lui Puşkin, revoluţionarismul şi umanismul poetului.

BELINSKI, V. G. Operele lui Alexandru Puşkin. Evgheni Oneghin. In: Pagini alese. Vol. 2. Buc., ESPLA, 1953, p. 3114. (Biblioteca pentru toţi).

Meritul istoric al romanului în versuri "Evgheni Oneghin".

BERLEAND-CERNAIA, E. Puşkin şi Ceaikovski. Buc., ESPLA, 1954. 244 p. + 2 f. portr.

Comunitatea de năzuinţe ideologice dintre compozitorul P. I. Ceaikovski şi marele Puşkin. Compunînd muzica la "Evgheni Oneghin", "Mazepa" şi "Dama de pică", Ceaikovski s-a dovedit un adevărat moştenitor al metodei artistice puşkiniene, continuatorul marilor sale principii realiste şi înfocatei sale încrederi în forţele poporului.

CIOBANU, VALERIU. A. S. Puşkin şi literatura romînă.

36

In vol.: Relaţii romîno-ruse în trecut. Studii şi conferinţe. Buc., Editura Academiei R. P. R., 1957, p. 102139. (Acadenia R. P. R. Institutul de studii romîno-sovietic).

Se relevă faptul că în perioada exilului său la Chişinău (18201823) Puşkin s-a arătat interesat de mersul evenimentelor din Principate şi de folclorul moldovenesc şi muntenesc.

GANE, TAMARA. Puşkin creator de epocă literară. Studiu introductiv la Opere alese în 2 vol. Vol. 1. Buc., Cartea rusă, 1954, p. 784.

O analiză minuţioasă a epocii istorice în care a trăit Puşkin, a vieţii şi creaţiilor marelui scriitor.

GANE, TAMARA. Alexandr Sergheevici Puşkin. In: Literatura clasică rusă.Buc., Cartea rusă, 1956, p. 86105.

Date despre viaţa şi opera scriitorului.

GOGOL, N. V. Boris Godunov. Poem de Puşkin. Cîteva cuvinte despre Puşkin. In: Opere în 6 volume. Vol. 6. Articole şi scrisori alese . Buc., Cartea rusă, 1958, p. 712; 3237.

Valoarea dramei lui Puşkin din punct de vedere istoric şi literar.

GORKI, M. A. S. Puşkin. In: Opere în 30 de volume. Vol. XXIV. Buc., Editura pentru literatură 1962, p. 97120.

37

Analizînd opera marelui poet, scriitorul M.Gorki scoate în evidenţă faptul că Puşkin a fost un bun şi experimentat cunoscător al vieţii, care s-a ridicat mai presus de tendinţele clasei sale şi a zugrăvit-o cu obiectivitate, relevîndu-i contradicţiile de neîmpăcat; viciile şi slăbiciunile ei.

GORKI, M. Prefaţă la operele lui A. S. Puşkin, editate în limba engleză. In vol.: Gorki despre literatură. Articole de critică literară. Buc., Cartea rusă, 1956, p. 205206.

Trecînd în revistă toate genurile literare abordate de Puşkin şi relevînd însemnătatea universală a creaţiilor lui Puşkin, care "au ceva vulcanic", Gorki conchide: "Pentru un istoric al literaturii nu există cred, temă mai bogată în posibilităţi, mai extraordinară decît viaţa şi opera lui Puşkin".

GORKI, MAXIM. A. S. Puşkin. In culegerea: Articole literare. Buc., Cartea rusă, 1950, p. 1132.

Despre Puşkin şi epoca sa, subliniindu-se faptul că el a fost primul scriitor rus care şi-a îndreptat; atenţia spre creaţia populară şi a inrtrodus-o în literatură, împodobînd-o cu strălucirea talentului său, dar lăsîndu-i neschimbate sensul şi forţa.

LUNACEARSKI, A. V. Alexandr Sergheevici Puşkin. In vol.: Despre literatură. Buc., ESPLA-Cartea rusă, 1960, p. 148154.

Insemnări interesante despre Puşkin, întemeietorul literaturii ruse moderne, "primăvara Rusiei", cum îl numeşte marele om de ştiinţă şi publicist Lunacearski.

38

MEILAH, BORIS SOLOMONOVICI. A. S. Puşkin (17991837). Monografie. Buc., Cartea rusă, 1952. 175 p. cu portp. şi facs.

Intr-un stil cald şi simplu, autorul ne dă o imagine vie a vieţii şi creaţiei lui Puşkin., făcînd o amplă analiză a operei poetului, de la primele poezii din anii liceului pînă la ultimele lucrări din perioada maturităţii.

MORARU, N. Alexandru Puşkin şi "Poltava". /Studiu introductiv la Poltava/. Buc., "Cartea rusă", 1950, p. 524.

După ce arată locul pe care-l ocupă poemul "Poltava" în creaţia lui Puşkin, autorul analizează personajele principale şi limba bogată, variată, cu multe inflexiuni populape, subliniind faptul că poemul este întemeiat pe un bogat material de fapte reale.

NOVIKOV, IVAN. A. S. Puşkin. Viaţa şi opera. Buc., Editura tineretului, 1955. 216 p. + 8 pl. portr. şi facs. (Oameni de seamă).

Vorbind despre strămoşii, copilăria, şcoala, anii tinereţii, plecarea în surghiun şi răscoala decembriştilor, legînd opera lui Puşkin de epoca în care a trăit poetul, autorul studiului priveşte creaţiile poetului ca pe un rezultat al condiţiilor istorice şi sociale din acea vreme.

PETROV, S. Alexandr Sergheevici Puşkin. In culegerea: Clasieii literaturii ruse. Buc., Cartea rusă, 1956, p. 122150.

39

O trecere în revistă a vieţii şi operei "unuia dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai culturii universale, ale căror opere sînt traduse în 76 de limbi" şi analiza detaliată a personajelor prineipalelor creaţii puşkiniene.

Puşkin în amintirea contemporanilor. Traducere de T. Nicolescu. Cu un cuvînt înainte al editurii. Buc., ESPLA, Cartea rusă, 1960, 340 p. + 1 f. portr.

Volumul sintetizează bogatele rezultate dobîndite de cercetătorii literari sovietici în domeniul istoriografiei puşkiniene: memorii, corespondenţă, însemnări zilnice, diverse încercări literare, datorate nu numai condeielor scriitoriceşti, ci şi unor oameni care au avut prilejul să-l cunoască îndeaproape pe nemuritorul poet.

SADOVKANU, M. Puşkin. Puşkin şi intelectualitatea veacului său. In: Evocări. Buc., ESPLA, 1954, p. 199205; 206213.

Evocînd drama intelectualităţii ruseşti de la sfîrşitul sec. XVIII şi plasîndu-l în centrul ei pe Puşkin, marele nostru scriitor M. Sadoveanu face o analiză a multilateralităţii creatoare a genialului poet, dramaturg şi prozator rus.

SAHIA, AIEXANDRU. A. S. Puşkin. In: Scrieri alese. Buc., ESPLA., 1960, p. 380381.

Cu prilejul comemorării a 100 de ani de la moartea lui Puşkin (articolul a fost scris în februarie 1937), scriitorul relevă credinţa poetului "în forţa de neînvins

40

a gîndului imprimat, în dinamismul tipografic şi rolul misionar al ziditorului în slovă" subliniind faptul că gloria Iui Puşkin a spart hotarele propriei sale patrii, cucerind lumea.

VERESAEV, V. Viaţa lui Puşkin. Traducere de Suzana Boteanu. Buc., ESPLA, 1949, 136 p.

Pentru "nepotolita lui răzvrătire, pentru neobosita căutare a tot ce e nou, pentru bucuria şi frumuseţea pe care o imprimă vieţii, pentru adînca lui umanitate şi cultură, pentru muzicalitatea incomparabilă a slovei sale", Puşkin este un poet universal, preţuit şi iubit de popoarele lumii.

+

+            +

ANDREI, MIRCEA.. A. S. Puşkin. In: Scînteia tineretului, XIV (1958), 2722 (8 febr.), p. 2.

APREOTESEI, CEZAR. Puşkin-publicist. 125 de ani de la moartea lui A. S. Puşkin. In: Scrisul bănăţean, XIII (1962), 2 (febr.), p. 4850.

ASEEV, NICOLAI. Alexandr Puşkin-soarele poeziei ruse. (Cu prilejul împlinirii a 115 ani de la moartea marelui poet). In: Contemporanul, 1952, 7 (15 febr.), p. 5.

41

GANE, TAMARA. A. S. Puşkin. In: Scînteia tineretului, X (1954), 1706 (21 oct.), p. 3.

IACOB, ST. Eminescu şi Puşkin. In: Luceafărul de ziuă, 1956, 3, p. 150156.

KOLESNIKOV, A. G. Puşkin dramaturg. Articol scris pentru revista "Steaua" la 160 de ani de la naşterea poetului. In: Steaua, X (1959), 6 (iun.), p. 8083.

NICOLESCU, TATIANA. Lucrări şi date noi asupra poetului. 120 de ani de la moartea lui Puşkin. In: Gazeta literară, IV (1957), 8 (22 febr.), p. 6.

NICOLESCU, TATIANA. Opere Puşkin. Vol. 2. In: Viaţa romînească, VIII (1955), 2 (febr.), p. 311316.

NICOLESCU, TATIANA. Puşkin şi literatura romînă. In: Luceafărul, V (1962), 4 (15 febr.), p. 12.

PHILIPPIDE, Al. Puşkin, soarele poeziei ruse. 120 de ani de la moartea poetului. In: Veac nou, IV (1959), 22 (5 iun.), p. 2.

PHILIPPIDE, Al. Puşkin. 125 de ani de la moartea marelui poet. In: Gazeta literară. IX (1962), 8 (22 febr.). p.1 şi 2.

42

Puşkin. 125 de ani de la moartea poetului. 1. Al. Philippide: Note despre poezia lui. 2. Miron Radu Paraschivescu: Cuvîntul traducătorului. 3. Paul Granea: Poetul vitalităţii şi al setei de acţiune. In.: Veac nou, XVIII (1962), 6 (9 febr.), p. 67.

Puşkin în Franţa. In: Veac nou, XII (1956), 39 (28 sept.), p. 2.

PUTINŢEV, V. Soarele poeziei clasice ruse. 120 de ani de la moartea lui Puşkin. In: Scînteia tineretului, XII (1957), 2415 (9 febr.), p. 2.

43

PUŞKIN CINTĂRET AL LIBERTĂŢII

Seară literară

44

45

Prezentatorul:

Părinte al literaturii ruse moderne, întemeietor al limbii ruse literare, A. S. Puşkin a deschis noi căi creaţiei literare, îmbogăţind tezaurul culturii mondiale cu valori artistice nepieritoare. Geniul lui s-a format în perioada de eroism şi de avînt naţional care şi-a avut izvorul în războiul din 1812 şi în mişcarea revoluţionară a decembriştilor. In opera, în viaţa şi în personalitatea lui Puşkin apar cu o claritate excepţională trăsăturile cele mai frumoase şi mai de preţ ale caracterului popular naţional rus: dragostea de libertate, patriotismul adînc, încrederea nezdruncinată în progresul omenirii. Prima poezie a lui Puşkin a fost publicată în 1814, cînd poetul împlinise abia 15 ani. La începutul anului 1837, Puşkin s-a stins din viaţă. Astfel, întreaga lui

46

activitate literară a durat doar ceva mai mult de două decenii.

Majoritatea scriitorilor clasici s-au consacrat unui anumit gen literar. Printre ei sînt mari poeţi, mari prozatori, mari dramaturgi. Autorul lui "Evgheni Oneghin" şi al "Călăreţului de aramă", al "Damei de pică" şi al "Fiicei căpitanului", al lui "Boris Godunov" şi al "Micilor tragedii" a ştiut să fie mare poet, mare prozator şi mare dramaturg.

Puşkin şi-a asumat misiunea de a da glas poetic elanurilor revoluţionare ale epocii sale şi a rămas credincios acestui ideal pînă la sfîrşitul vieţii.

In Rusia, războiul de apărare a patpiei din 1812 împotriva invaziei napoleoniene, a avut o extraordinară importanţă asupra dezvoltării istorice a ţării şi a lumii. Anul 1812 a însemnat începutul luptei finale a statelor europene împotriva lui Napoleon şi creşterea prestigiului Rusiei ca mare putere;a fost în acelaşi timp un factor hotărîtor de trezire a conştiinţei naţionale a poporului învingător, de trezire la viaţă a forţelor sociale democratice.

Războiul din 1812, acest eveniment de importanţă crucială, l-a surprins pe Puşkin elev al Colegiului de

47

la Ţarskoe-Selo. Deşi de numai 1314 ani, el îşi vărsa clocotul mîniei şi entuziasmul tineresc, în versuri de o deosebită frumuseţe:

Un recitator artistic:

"Flăcăii Rusiei porniră.
O, teme-te, oştean străin!

Cei tineri şi bătrînii cumplit se năpustiră,
Paharul răzbunării-i plin.

Cai iuţi împrăştie dogoare;
Oştenii-s presăraţi pe văi;

Rînd după rînd respiră avînt şi răzbunare;
Ard inimile în văpăi;

Aleargă spre ospăţul de groază, caută pradă.

Şi bătălia creşte, iar tunul sapă gropi.

In aer intră-n vrajbă săgeată, lance, spadă;
Pe scuturi sînge cade-n stropi.

E gata lupta. Biruinţă!
Frînt, fuge galul îngîmfat.

Dar celui tare-n lupte, a cerului voinţă
O rază ultimă i-a dat,

Căci nu aici sfîrşitul îi fuse dat să fie.

Borodino, tu leagăn rusesc de sînge plin!

Nu tu însemni hotarul de ură şi trufie.
Vai, galul joacă pe Kremlin!

O, scumpe plaiuri moscovite,
Unde în anii nei cei buni

Pierdeam în tihnă ceasuri de vis, blagoslovite.

48

Ferit de chin şi-amărăciuni,

Şi vouă v-a fost vitreg duşmanul ţării mele;

Şi voi aţi plîns în sînge, şi-n flăcări v-aţi încins;

Iar eu nu mi-am dat viaţa ca să vă scap de ele;
In van, mînia m-a cuprins.

------------------------

Nu plînge, mamă a Rusiei!
Priveşte: veneticii pier.

S-a prăbuşit deodată pe cefele trufiei
Răsplata crimei lor, din cer.

Priveşte-i: fără-a-ntoarce nici capul, fug departe,

Iar sîngele lor curge în rîuri prin omăt.

Dispar pîndiţi în faţă de foamete şi moarte,
Impinşi de săbii dindărăt

------------------------

Scald al Rusiei inspirate,
Care-ai cîntat vechi vitejii,

In cerc de scumpi prieteni, cu inimi înfocate,
Dă suflet harpei aurii!

Ca iar să-nalţe-n cinstea eroilor cîntare,

Şi strunele în tremur să verse-n piept avînt,

Iar luptătorul tînăr, surprins, să se-nfioare,
Stîrnit de-al bătăliei cînt".

/Amintiri din Ţarskoe-Selo. In: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 1316. (Biblioteca pentru toţi, 109)/

Prezentatorul:

După terminarea colegiului, în 1817, Puşkin devine membru activ al cercului literar "Lampa verde", imde se

49

reuneau viitorii decembrişti. In următorii ani, Puşkin e funcţionar la Colegiul Afacerilor Externe, unde îl cunoaşte pe Griboedov, iar în timpul liber scrie poezii cu rezonanţă politică, proclamînd idealurile militante ale poetului cetăţean.

In oda "Libertatea", scrisă în 1817, a răsunat puternic ura poetului împotriva tiraniei şi chemarea la libertate, protestul împotriva împilării:

Un recitator artistic:

"Regină slabă a Cytherii,
Să-mi piei din ochi! Şi ieşi în faţă,
Tu, ce pe ţări cumplit îi sperii,
A libertăţii cîntăreaţă!
Gununa frînge-mi mai curînd,
Şi lira, gingaşele-i tonuri,
Să fulger viciul de pe tronuri
Şi libertatea să o cînt.

Arată-mi calea-acelui gal
Cu-avînturile-i îndîrjite,
Tu i-ai dat imnul triumfal
Prin aspre cumpene slăvite.
Tirani ai lumii, tremuraţi,
Copii ai soartei schimbătoare!

50

Iar, voi, căliţi-vă mai tare,
Sculaţi, voi, robiîngenuncheaţi!

Oriunde ochii mi-i arunc,
Văd pretutindeni bice, fiare,
Văd al robiei plînset lung
Şi ruşinoase legi, murdare,
Prejudecata nour des -
Văd nedreptatea stăpînirii,
Şi zeul crud al asupririi,
Şi goana dup-un sterp succes.

_

S-ar lumina desigur regii,

Popoare n-ar mai suferi
Acolo unde forţa legii
Cu libertatea s-ar uni.
Unde-al lor scut e-al tuturor,
Şi cetăţenii ţin în mînă
O spadă limpede, stăpînă
In drumu-i nepărtinitor.

De sus nelegiuirea grea

Ea o doboară, o retează
Şi mîna n-o poţi cumpăra
Nici prin avere, nici prin groază.
Natura? Nu. Legea v-a dat,
Cîrmuitori, cununi de rege,
Peste popoare v-aţi urcat,
Dar mai presus i-eterna lege.

51

Cînd doarme ea, e vai şi-amar!
Cînd, fie gloata, fie regii
Dispun cum vor de soarta legii,
Te iau drept martor secular
Pe tine, mucenic vestit,
Tu care-n iureşul furtunii
Augustu-ţi cap l-ai prăvăhit
Plătind şi ce-au greşit străbunii.

-------------------------------------------------

Aminte luaţi, voi, împăraţii!

Nici temniţi, nici altarul srînt,
Nici cazne şi nici decoraţii
N-o să vă apere nicicînd.
Voi creştetul plecaţi-l, deci,
Sub scutul legii-ocrotitoare.
Pacea-ntre libere popoare
Va străjui şi tronu-n veci!"

/Libertatea. Odă. In: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 4043.(Biblioteca pentru toţi, 109)/.

Prezentatorul:

La cristalizarea concepţiei despre lume a poetului a contribuit şi prietenia caldă cu P. I. Ceaadaev tînăr ofiţer de o remarcabilă cultură, viitor membru al Asociaţiilor secrete decembriste. Lui îi închină poetul mesaje înflăcărate, dintre care celebrul manifest al tineretului, poezia "Către Ceaadaev" scrisă la vîrsta de 20 de ani, îmbinare de visuri entuziaste şi speranţă fermă că

52

va veni "al libertăţii ceas slăvit", adevărată proresiune de credinţă patriotică, străbătută de o incredere nestrămutată în triumful forţelor progresului asupra tiraniei:

Un recitator artistic:

"Cu glorie, nădejdi, iubire,
Ne-ai răsfăţat, tu, amăgire,
Puţină vreme, în trecut;
Petrecerile tinereţii
Ca ceţurile dimineţii
Şi ca un vis au dispărut.
Ci-n noi dorinţa arde încă,
Sub cei mai crunţi stăpînitori
Stăm ascultînd nerăbdători
A patriei chemare-adînca.
Al libertăţii ceas slăvit
Cu-ncredere nezdruncinată
Il aşteptăm, cum un iubit
O întîlnire minunată.
Cît libertatea o visăm,
Şi-onoarea-n inimi ne trăieşte,
Prieteni, ţării să-nchinăm
Speranţa care-n suflet creşte!
Tovarăşe, să crezi! Cîndva
Va răsări măreaţa stea
A fericirii mult dorită.
Din somn Rusia s-o trezi!
Pe tirania năruită
Al nostru nume scris va fi!"

/Către Ceaadaev. In.: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 4849. (Biblioteca pentru toţi, 109)/.

53

Prezentatorul:

Noi probleme sociale frămîntă pe cei ce făceau parte din generaţia lui Puşkin. Problema situaţiei ţăranimii iobage ajunsese în centrul preocupărilor societăţii ruse. Tineretul progresist din rîndurile nobilimii care luase parte la război, se organiza în asociaţii politice secrete care luptau pentru dărîmarea autocraţiei şi desfiinţarea iobăgiei. Aceste idei de libertate oglindesc o nouă etapă în dezvoltarea istorică a poporului rus prima etapă de dezvoltare a mişcării de eliberare care s-a încheiat prin înăbuşirea în sînge de către ţarul Nicolai I a răscoalei decembriştilor la 14 decembrie 1825. Chiar după înfringerea acestei răscoale, poetul nu-şi pleacă fruntea în faţa loviturilor grele ce se abat asupra lui şi-şi exprimă direct convingerile sale politice trimiţînd un mesaj de îmbărbătare decembriştilor deportaţi:

Un recitator artistic:

"In greu surghiun siberian
Răbdaţi osînda cu mîndrie,
Căci truda voastră nu-i în vau,
Cîndirea voastră-i veşnic vie.

Nădejdea, soră cu urgia,
In hruba neagră de blesteme
In voi trezi-va voioşia,
Căci va veni dorita vreme:

54

Iubiri, prietenii profunde
Vor trece porţi cu lacăt greu,
Aşa cum pîn’la voi pătrunde
In ocnă, liber, glasul meu.

Cădea-vor lanţuri, temniţi crunte,
Şi fraţii vor veni spre voi,
Cu libertatea scumpă-n frunte
Să vă dea spada înapoi".

/In greu surghium siberian. In: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 163. (Biblioteca pentru toţi, 109)/.

Prezentatorul:

Numai la două săptămîni după înăbuşirea răscoalei decembriştilor apare elegia cu temă istorică "André Chénier" în care poetul foloseşte drept pretext moartea poetului francez trimis pe eşafod de iacobini în 1794, pe care-i atacase hotărît. Poezia face aluzie la propria soartă a poetului, ostracizat, surghiunit, victimă a teroarei ţariste. El pune în monologul poetului întemniţat propriile sale gînduri şi sentimente faţă de autocraţia ţaristă:

Un recitator artistic:

"Chiar mîine dimineaţă sui-voi eşafodul:

Călăul va-nşfăca din maldăr capul meu,

Şi, arătîndu-l pieţei, ca pe un nou trofeu,

Cu braţul sus va domina norodul.

Adio, dar, prieteni! Cenuşa-mi spulberată

Nu va cunoaşte pacea de veşnic adăpost;

55

Nu va dorni-n grădina unde cu voi am fost

De-atîtea ori pe vremuri, cu visuri de-altă dată,

Citind sau ospătînd, şi urnei funerare

Ii hotăram ungherul poetie, fiecare...

Iar dacă amintirea-mi, prieteni, vă e sacră,

Să împliniţi ce încă vă voi cere;
Ascundeţi-vă gîndul ca-ntr-o lacră,
Nu vă trădaţi, jeliţi-mă-n tăcere!
In veacul nostru totul se oprimă;
Chiar lacrima de frate e o crimă...
Şi-acum, la despărţire, altă rugă:
Voi, ce-aţi iubit a versurilor fugă,
Legende, virsuri, nostalgii, speranţe,
Adolescenţa mea cuprinsă-n stanţe,
Suspinele şi dragostele mele,
Păstraţi, prieteni, filele acele!

--------------------

Ascultă-mă, jivină ce nu cunoşti credinţă,

Pigmeu al fost şi vei muri pigmeu!

Ucide şi bea sînge!... Că-n ceas de biruinţă,

Cînd lanţurile, crişicît de grele,

Vor fi neputincioase, vane,

Ai să te prăbuşeşti şi tu, tirane!

O, nu-i departe ceasul! Revolta ţării mele,

Şi strigătu-i de-amară suferinţă

Vor deştepta destinul aţipit "!

/André Chénier. In: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 119, 122 (Biblioteca pentru toţi, 109)/.

56

Prezentatorul:

Faptul că versurile poetului se răspîndeau încă în manuscris şi erau copiate în sute şi mii de ezemplare, iar tineretul le ştia pe dinafară, nu putea fi de bună seamă pe placul sprijinitorilor tronului. Spiritul incisiv al lui Puşkin nu cruţa pe nici unul din potentaţii zilei de la Arakceev pînă la ţar. De aici i s-a tras prigoana din partea monarhului aurocrat Alexandru I, pe care poetul îl va numi "stăpîn bicisnic".

Stăpînul acesta îl va condamna pe poet la ani grei de surghiun întîi în Sud (18201824), apoi în satul Mihailovskoe, un domeniu al tatălui său (18241826). Această luptă dintre poet şi ţar n-a luat sfîrşit; decît odată cu moartea poetului. Exilat, pus sub supravegherea celebrului Departament 3 al cancelariei ţarului, hărţuit toată viaţa de poliţie şi cenzură, poetul îşi aseamana soarta cu acesa a bardului latin surghiunit de împăratul August:

Un recitator artistic:

Către Ovidiu

"Ovidiu, sînt aproape de ţărmii liniştiţi
Pe care-odinioară, tu, seii izgoniţi
Ai Romei îi aduseşi, şi-unde cenuşa-ţi este.
Cu jale-n plîns slăvit-ai tu locurile-aceste.
Se mai aude lira-ţi sunînd precum suna,
Şi-i plin ţinutul încă de amintirea ta.
Tu mi-ai săpat în minte, cu vorba mişcătoare,
A bardului pustie şi cruntă-ntemniţare,

57

Sub bolta-nceţoşată, sub geruri şi zăpezi.
Sub vara ce pe cîmipuri puţină vreme-o vezi.
Răpit de-amarul strunei care ades mă scurmă,
Cu inima, Ovidiu, eu ţi-am păşit pe umă:
Vedeam corăbioara-ţi pe frămîntatul val
Cu ancora zbîrlită lîngă-un sălbatic mal;
Pe tine-aici te-aşteaptă o răsplătire sumbră,
Colina-i fără vie, cîimpia fără umbră;

-----------------------------------

Eu, slav cu firea aspră, n-am plîns tînguitor,
Dar l-înţeleg prea bine. N voita-mi surghiunire,
Nemulţumit de mine, de viaţă, de-omenire,
Cu sufletul nostalgic, eu nu demult am fost
Pe locurile sare ţi-erau trist adăpost.

-----------------------------------

Te mîngîie, Ovidiu, tu lauri porţi, măreţ!
Vai, eu, pierdut în gloată, voi fi un cîntăreţ
Necunoscut de tineri, cînd vremea s-o prelinge,
Şi jertfă-ntunecoasă, talentul meu s-o stinge
In viaţa cu o slavă apusă prea curînd!...
Dar dasă despre mine vreun strănepot, aflînd,
Veni-va de departe, mînat de o seînteie,
Lîngă cenuşa-ţi sacră de urma mea să deie,
Din beznele uitării veni-va umbra mea,
Şi, recunoscătoare, alături o să-i stea:
Cu drag apoi de dînsul o să-mi aduc aminte...
Prin lume o legendă va merge înainte:
Ca tine, prins de vrajba lumescului şuvoi,
Nu-n slavă, ci-n destine ne-asemănarăm noi.
Cu nordica mea liră trezind singurătatea,
In zilele cînd grecul chemîndu-şi libertatea
Pe ţărmuri dunărene o proslăvea cu-avînt;

58

Şi nimeni de pe lume nu m-asculta cum cînt.
Dar văi şi culmi străine, nemărginirea sură,
Şi paşnicele muze, prielnice îmi fură".

/Către Ovidiu. In: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 7477 (Biblioteca pentru toţi, 109)/.

Prezentatorul:

In poezia "Prorocul", Puşkin defineşte idealul etic şi estetic al artistului militant. Construită pe alegorie, poezia cîntă însuşirile pe care trebuie să le aibă un artist: agerime, perspicacitate, pătrundere în esenţa lucrurilor, capacitate de a stigmatiza răul, inimă înflăcărată. Adevăratrul creator susţine poetul este numai acela care, ca şi profetul se lasă pătruns de adevăr şi e gata să-l împărtăşească întregului popor:

Un recitator artistic:

"Păşeam cu suflet chinuit
Prin reci pustiuri neguroase;
La o răscruce s-a ivit
Un serafim cu aripi şase.
C-un deget lin, adietor,
Mi-atinse pleoapele uşor.
Profetici ochi mării deodată
Ca vulturoaica speriată,
Urechea mi-a atins abia,
Şi-un vuiet s-a stîrnit în ea,
Şi auzit-am cum vibrează

59

Tot cerul, îngerii zburînd,
Şi monştrii-n fund de mări trecînd,
Mladiţele cum germinează.
Şi limba ce greşit-a mult
Apoi din gură el mi-a zmult,
Vicleana limbă dezmăţată,
Şi limba ce-o luase drept
De la un şarpe înţelept
Mi-a-nfipt cu mîna-nsîngerată.
Din piept, cu spada rotocol,
El smulse inima-mi afară,
Şi-n gaura din pieptul gol,
Vîrît-a jar cu-aprinsă pară.
Ca mort zăceam în ţărnă eu
Cînd glăsuit-a Dumnezeu:
- "Proroc, ascultă: tot; pămîntul
Şi mările să ocoleşti,
Ca voia mea s-o-ndeplineşti,
Şi inimile omeneşti
Tu le aprinde cu cuvîntul".

/Prorocul. In: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 152153. (Biblioteca pentru toţi, 109)/.

Prezentatorul:

Genial purtător al ideologiei progresiste, înf'lăcărat patriot, înfocat cîntăreţ al libertăţii, Puşkin pune în poezia "Satul" problema luptei împotriva autocraţiei şi iobăgiei. El îşi dă seama de contrastul dintre natura bogată şi darnică a solului rusesc şi aspectul jalnic al

60

ţărănimii iobage:

Un recitator artistic:

"Salut în tine, singuratic loc,
Un adăpost de tihnă creatoare,
Unde şuvoiul vremii mele curge
Senin, în. sîn de paşnică uitare.
Al tău sînt! Curtea Circei desfrînate,
Ospeţe mari, păcate, desfătări,
Eu le-am schimbat cu dulce zvon de luncă,
Şi gînd şi vis, pe slobode cărări.

Al tău sînt! Dragi mi-s umbrele grădinii,
Răcoarea ei, şi florile-n desişuri,
Şi pajiştea cu-nmiresmate stoguri,
Şi ape murmurînd printre tufişuri.
In faţa mea tablouri trec, crîmpeie:

Aici, întinsu-albastru a două eleştee

Cu albe pînze de pescar,

Şi, mai departe, dealuri, ogoarele tărcate,

Şi, mai departe, acolo, căsuţe răsfirate,

Pe mal cirezile cu pasul rar,

Uscătorii ce-afumă, şi mori înaripate,

Şi munca, mulţumirea de peste tot răsar...

-----------------------
Dar un gînd groaznic sufletu-mi brăzdează;
Aici, prin munţi şi văi înfloritoare,
Cel ce iubeşte omul se-ntristează:
Neştiinţă, molimă ucigătoare,
E peste tot şi totu-nnegurează.
Oarbă la plîns şi la suspine surdă,
Sortită drept urgie a mulţinii,

61

O boierime crunta, nelegiuita, zburda

şi, sfichiuind cu varga spinarea plugarimii,

Il fura bunul, munca, din viaţa-i face-un chin.

Aicea, trupuri stoarse, lovite, vlaguite,

Robi se tîrasc cu frunţile smerite
In brazdole stapînului hain.
--------------------------

O, cum nu poate glasu-mi să mişte, să clintească?
De ce în pieptu-mi arde un clocot sterp, uscat?
Darul cumplit al vorbei de ce nu-mi este dat?
Vedea-voi, o, prieteni, poporul slobozit,
Robia izgonită de-un semn împărătesc,
Şi zorii libertăţii, frumosul răsărit,
Lucind în slava ţării pe care o iubesc?"

/Satul. In: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 5052. (Biblioteca pentru toţi, 109)/.

Prezentatorul:

In seurta alegorie "Arion", scrisă în anul 1827, Puşkin, facînd analogie cu legendarul erou-poet al vechii Elade, îşi imaginează o furtună năpraznică, scufundarea luntrei şi salvarea poetului chemat să cînte în versuri ideile prietenilor săi decembrişti:

62

Un recitator artistic:

"Luntrea pe mulţi ne cuprindea;
O parte, pînzele-ntindeau,
Alţii, puternic împingeau
Vîsla-n adînc. Totul tăcea.
Plecat pe cîrmă, chibzuit,
Cîrmaciul nostru ne ducea.
Iar eu. de nepăsare plin,
Cîntea cînd valul, din senin,
De-un vînt năprasnic fu smucit.
Cirmaci, vîslaşi, toţi au pierit.
Doar eu, un cîntăreţ ascuns,
La ţărm, de vijelie dus,
Trecute imnuri le mai cînt,
Şi-aştern pe-o stîncă şi mai zvînt,
In soare, umedul vestmînt".

/Arion. In: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 166. (Biblioteca pentru toţi, 109)/.

Prezentatorul:

In romanul în versuri "Evgheni Oneghin" poetul a dat nu numai o întreagă enciclopedie a vieţii ruseşti din a treia decadă a veacului al XIX-lea, dar, situîndu-se pe poziţia de tovăraş al decembriştilor, a judecat aspru şi a pronunţat un sever verdict asupra multor aspecte învechite şi reacţionare ale vieţii de atunci.

Să ascultăm puternica satiră care înfăţişează pe

63

reprezentanţii nobilimii feudalo-moşieresti din provincie musafiri sosiţi la familia Larin de ziua Tatianei:

Un recitator artistic:

XXV

"Dar, vezi, c-o mîna purpurie,
Azi zorii, de pe culmi sub zvon,
Aduc cu soarele-n tărie,
Voiosul Taniei patron,
Din zori, la Larini casa-i plină
De musafiri; au prins să vină
Familii-n sănii mari ruseşti,
Rădvane, brişti, chibitci, caleşti.
Antretu-i larmă şi-mbulzeală,
Sînt oaspeţii-n salon primiţi,
Lătrat, săruturi de fetiţi,
Şi rîs, şi-n uşă îmbrînceală,
Şi plecăciuni, chemări, porunci,
Şi doici ţipînd, şi plîns de prunci.

XXVI

Sosi cu soaţa-i cît un munte
Grăsunul Pustiakov, aici;
Şi Gvozdin, gospodar de frunte,
Stăpîn peste ţărani calici;
Skotininii, pereche-naltă,
Cu toţi copiii laolaltă,
De la mai mare la mai mic;
Şi Petuşkov cel foarte şic;
Şi verişorul meu, Buianov,

64

Gătit, la şapca cozoroc
(Cum îl cunoaşteţi, plin de foc),
Şi-apoi consilierul Filianov,
Un intrigant, bătrîn isteţ,
Mîncău, hrăpareţ şi glumeţ.

XXVII

Cu ochelari şi cu perucă,
Sosi cu neamul Harlikov,
Monsieur Triquet, ca o duducă,
De-abia picat de la Tambov.
Ca un franţuz, vrînd să străluce
Tatianii un cuplet i-aduce
Pe aria pentu copii:
Réveillez vous, belle endormie,
Demult e apărut cupletul
In almanahul vechi şi ros,
Din colb la soare iar l-a scos.
Triquet, făcînd-o pe poetul
Isteţ, în loc de belle Nina,
Scrisese doar belle Tatiana".

/Puşkin, A. S. Evgheni Oneghin.. Buc., Editura "Cartea rusă", 1959, p. 114115. (Biblioteca pentru toţi, 109)/.

Prezentatorul:

Nereuşind să facă din Puşkin un poet al curţii, lovindu-se continuu de opoziţia lui categorică, de firea sa nesupusă, independentă, clica de la curte, printr-o reţea de intrigi abil ţesute, reuşeşte să-l împingă pe poet la un duel cu un emigrant francez regalist Dantès. Duelul se

65

incheie cu moartea tragică a poetului la 29 ianuarie 1837. Cu puţin timp înainte de a muri, în poezia "Cioplit-am, nu cu mîna, un monument", poetul ne înfăţişează perspectiva pe care o are asupra viitorului operei sale. El e conştient că gloria lui se va duce departe, de-a lungul şi de-a latul Rusiei, că toate popoarele îl vor cunoaşte şi-i vor slăvi numele. Puşkin îşi dă seama că, opera lui va dăinui peste veacuri, pentru că, cu liralui, a cîntat suferinţele şi aspiraţiile poporului rus:

Un recitator artistic:

"Cioplit-am, nu cu mîna, un monument spre care

Vor fi cărări bătute într-una de popor;

Mai sus decît columna lui Alexandru-n zare

Se va-nălţa triumfător.

Nu, n-am să mor cu totul, şi sufletu-mi în liră,

Lăsînd în ţărnă trupul, va dăinui mereu;

Cît timp poeţi pe lume cîntările-şi resfiră

Slăvit socot să fiu şi eu.

M-or pomeni-n Rusia cea mare, pîn’departe,

Nenumărate graiuri pe mii şi mii de buze,

Vlăstare de slavi, mîndre, calmîci din zări deşarte,

Fineji şi seminţii tunguze.

Am deşteptat în inimi, cu lira-mi, bunătatea,

De-aceea de popoare mult timp voi fi iubit..

In veacul meu cel crîncen slăvit-am libertatea

Şi mila pentru cel lovit.

66

O, muză, de porunca lui dumnezeu ascultă!

Să nu rîvneşti răsplată, de-obidă să n-ai teamă;

Nu-ţi pese de elogiu, nu-ţi pese de insultă,

Şi nu-i lua pe proşti în seamă"!

/Exegi monumentum. In: Puşkin, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962, p. 250251. (Biblioteca pentru toţi, 109)/.

PREZENTATORUL:

Intr-adevăr numele poetului a dăinuit peste veacuri. Puşkin trăieşte şi astăzi în inimile noastre, ca un înflăcărat patriot, un poet-cetăţean, ale cărul cîntece luminoase sînt asemenea primelor raze ale dimineţii, anunţînd zorile libertăţii revoluţionare ce abia mijeau în acea vreme deasupra întinderilor necuprinse ale patriei sale. El trăieşte înfrăţit cu sobra dar măreaţa natură a Rusiei, trăieşte în imaginile şi personajele pe care le-a creat.

67

VIATA şi OPERA lui A. S. PUŞKIN

- Goncurs ghicitoare -

68

69

Bibliografie

PUŞKIN, A. S. Opere alese. 2 vol. Buc., Cartea rusă, 1954. Vol. 1, 472 p. cu fig.; vol. 2, 572 p. cu fig.

*

PUŞKIN, A. S. Evgheni Oneghin. Roman în versuri. Ediţa a 2-a. Buc., ESPLA Cartea rusă, 1959. 240 p. + l f. portr. (Biblioteca pentru toţi).

*

PUŞKIN, A. S. Poezii. Buc., Editura pentru literatură, 1962. XXXI + 296 p. + l f. port. (Biblioteca pentru toţi, 109).

*

MEILAH, B. S. A. S. Puşkin (17991837). Monografie. Buc., Cartea rusă, 1952. 175 p. cu portr. şi facs.

*

NOVIKOV, IVAN. A. S. Puşkin. Viaţa şi opera. Buc., Editura tineretului, 1955. 216 p. + 8 pl. portr. şi facs. (Oameni de seamă).

+

+            +

NICOLESCU, TATIANA. Puşkin şi literatura romînă. In: Luceafărul, V (1962), 4 (15 febr.), p. 12.

PHILIPPIDE, AL. Puşkin. 125 de ani de la moartea marelui poet. In: Gazeta literară, IX (1962), 8 (22 febr.), p.1 şi 2.

Puşkin. 125 ani de la moartea lui. In: Veac nou, XVIII (1962), 6 (9 febr.), p. 67.

70

INTREBĂRI OBLIGATORII

INTREBAREA 1

Născut la hotarul dintre 2 veacuri, A. S.Puşkin. a plătit în anii adolescenţei un scurt tribut ecourilor întîrziate ale clasicismului în Rusia, a împărtăşit apoi elanurile romantice afirmate cu mult patos revoluţionar de prietenii săi deceimbrişti şi şi-a încheiat drumul de creaţie pe poziţiile unui viguros şi autentic realism.

Poetul a venit pe lume în casa maiorului de rezervă Serghei Lvovici Puşkin şi a soţiei sale Nadejda Osipovna născută Hannibal.

Dvs. tov. concurent, aţi putea să ne spuneţi data naşterii poetului?

INTREBAREA 2

Pe micul Saşa nu-l prea iubeau în familie deoarece era un copil greu de înţeles, faţă de care se cerea o atenţie deosebită.

Aţi putea să ne spuneţi la cine a găsit Alexandru duioşia, căldura şi înţelegerea de care era lipsit în casa lui?

INTREBAREA 3

Vă rugăm să răspundeţi la întrebarea: Cu ce cuvinte îşi aminteşte el de minunata femeie ieşită din sînul ţărănimii ruse, care i-a legănat copilăria cu cîntecele ei?

71

INTREBAREA 4

Metodele de educaţie ale mamei lui Puşkin erau cu totul superficiale şi n-aveau o influen ţă sănătoasă asupra copiilor. Dar iată întrebarea dvs.:

Aţi putea să ne spuneţi cîti copii erau în familia lui Serghei Puşkin?

INTREBAREA 5

Deşi nu prea bogată, familia Puşkin. era de viţă veche. In istoria Rusiei numelę strămaoşilor săi se întîlnesc la fiecare pas. Familia poetului păstra cu sfinţenie legendele despre aceşti strămoşi din. vremuri îndepărtate care fuseseră tovarăşi de arme cu Alexandru Nevski în bătălia cu suedezii şi cu Dimitri Donskoi în lupta cu tătarii pe cîmpia de la Kulikovo.

Trebuie să menţionăm că rolul cel mai însemnat în întărirea şi apărarea statului rus, l-au avut strămoşii lui Puşkin dinspre partea mamei. Bunicul acesteia a fost înfăţişat de poet în primele capitole ale unui roman istoric neterminat, consacrat epocii lui Petru şi într-o nuvelă rămasă celebră.

Cunoaşteţi cine a fost bunicul namei lui Puşkin, Abram Petrovici?

INTREBAREA 6

Dvs. fov. concurent puteţi să ne spuneţi titlul nuvelei în care apare acest personaj sau titlul poeziei în care poetul vorbeşte despre bunicul său?

72

INTREBAREA 7

Literatura era îndrăgită cu adevărat în casa Puşkin. Unchiul lui Saşa, Vasili Lvovici, era poet şi avea bun gust şi o intuiţie sigură care-i permitea să descopere şi să preţuiască adevăratele talente. Impreună cu tatăl poetului, căuta să se apropie de toate figurile proeminente din lumea literelor: N. M.Karamzin, vestitul istoric de mai tîrziu, autorul nuvelei "Sărmana Liza", scriitorii Derjavin, Bogdanovici şi fabulistul Krîlov. Deşi de abia un băieţandru, Puşkin citise nenumărate cărţi din literatura universală cu un conţinut foarte variat.

Aţi putea să ne spuneţi: care sînt scriitorii francezi îndrăgiţi de poet la o vîrstă fragedă?

INTREBAREA 8

In ciuda influenţei literaturii franceze, pe poet 1-au fermecat din fragedă copilărie graiul şi versul rus. Caracterul specific naţional al creaţiei sale s-a format încă din primii ani.

Cunoaşteţi numele sătucului din apropierea Moscovei, care a devenit pentru Puşkin al doilea cămin?

INTREBAREA 9

La începutul anului 1811 familia Puşkin a vîndut conacul de la Zaharovo, deoarece băiatul trebuia trimis la învăţătură.

73

Pe dvs.tov. concurent vă rugăm să ne spuneţi numele institutei de învătămînt înfiintată pe baze noi de către împăratul Alexandru I şi care echivala cu universitătile din Rusia la care a studiat Puşkin?

INTREBAREA 10

In timpul anilor petrecuţi la Colegiu, în viaţa Rusiei s-a petrecut un eveniment care a avut o influenţă puternica asupra lui Puşkin, contribuind la conturarea personalităţii lui artistice şi insuflîndu-i dorinţa pătimaşă de a dobîndi pentru popor o viaţă liberă şi demnă.

Aţi putea să ne spuneţi: despre ce eveniment este vorba?

INTREBAREA 11

Zilele războiului din 1812 în care poporul rus şi-a apărat cu dîrzenie şi vitejie pămîntul natal, au constituit o sursă de inspiraţie pentru tînărul poet. Numeroase poezii povestesc despre evenimentele petrecute în 1812, despre Napoleon., Kutuzov şi Barclay.

Cunoaşteţi titlul uneia dintre ele?

INTREBAREA 12

Incă înainte de a fi văzut lumina tiparului, poezia "Amintiri din Ţarskoe-Selo" începuse să fie cunoscută în. unele cercuri, datorită cópiilor care circulau sub formă de manuscris. Poezia a fost cunoscută de unul din cei mai remarcabili poeţi ai vremii, care nu numai că nu şi-a precupeţit laudele,dar 1-a vizitat pe Puşin la Colegiu, dăruindu-i prima ediţie a versurilor sale, de curînd apărute.

74

Cunoaşteţi numele poetului?

INTREBAREA 13

Incă de pe băncile şcolii, Puşkin fusese primit ca membru corespondent al asociaţiei literare "Arzamas", care se ridica cu hotărîre împotriva acelora care vroiau să păstreze în limba rusă unele elemente de bază ale limbii slavone bisericeşti.

Dar Arzamas-ul n-a contribuit decît în foarte mică măsură la dezvoltarea ideologică a tînărului Puşkin. Poetul n-a fost membrul nici uneia din societăţile politice secrete existente pe atunci în Rusia şi care-şi propuneau drept scop răsturnarea, sau măcar limitarea autocraţiei şi desfiinţarea iobăgiei. El frecventa însă cu asiduitate şedinţele unei alte asociaţii literare care se găsea în. sfera de influenţă a acestor societăţi.

Despre ce asociaţie literară este vorba?

INTREBAREA 14

Dragostea de libertate a membrilor asociaţiei "Lampa verde" se oglindeste în epistola în versuri adresată lui V. V. Enghelnardt, scrisă de poet în 1819, cu prilejul plecării sale la Mihailovskoe. Chiar din aceste lucrări de tinereţe ne dăm seama că poetul se inspira diri izvoarele populare.Unele poezii vădesc influenţa creaţiei populare ucrainene şi ruse.

Puteţi să ne spuneţi titlul unei poezii, în care aceste influenţe sînt deosebit de vizibile?

INTREBAREA 15

Anii imediat următori absolvirii Colegiului au fost consacraţi şi unei lucrări de mari proporţii, începută încă de pe băncile şcolii, întîmpinată de fanaticii tradiţiilor

75

învechite cu multă ostilitate.

Cunoaşteţi numele lucrării?

INTREBAREA 16

O dovadă a preţuirii de care s-a buourat poemul amintit de dvs., este faptuil că poetul Jukovski i-a dăruit lui Puşkin un portret al său însoţit de următoarea dedicaţie: "Discipolului victorios, de la dascălul său învins, în acea zi prea solemnă în care s-a încheiat poemul "Ruslan şi Ludmila" 1820, martie 26."

Printre operele aparţinînd perioadei de după absolvirea colegiului şi pînă la plecarea în surghiunul din Sud, trei poezii politice s-au bucurat de o deosebită popularitate în rîndul decembriştilor arestaţi după eşecul răscoalei din 14 decembrie 1825.

Puteţi să ne spuneţi numele uneia dintre ele?

INTREBAREA 17

Din relatările contemporanilor aflăm că nu exista un singur om viu, care să nu fi învăţat; pe de rost versurile odei "Libertatea". Datorită aluziilor aproape făţişe la uciderea împăratului Pavel, tatăl ţarului Alexandru şi a faptului că întreaga poezie nu conţinea nici un singur cuvînt care să-l justifice pe Alexandru, Puşkin. a fost exilat din Petersburg în anul 1820. Exilarea deschide o nouă etapăîn viaţa poetului. Toate poemele datînd din vremea exilului din Sud oglindesc impresiile directe ale poetului călător.

Puteţi să ne spuneţi cîteva dintre aceste poeme create în timpul exilului din Sud?

76

INTREBAREA 18

Vă rugăm să ne spuneţi numele celor 3 personaje din poemul "Fîntîna din Bahcisarai"?

INTREBAREA 19

La Chişinău, în primăvara anului 1821, Puşkin. face cunoştinţă cu conducătorul grupului revoluţionar din Sud, grupare ce-şi propunea drept ţel proclamarea republicii, anularea tuturor privilegiilor acordate aristocraţiei şi stabilirea egalităţii în drepturi politice a tuturor cetăţenilor.

Ştiţi care este numele acestui mare revoluţionar?

INTREBAREA 20

Impresia făcută de Pestel asupra lui Puşkin a fost atît de puternică, încît poetul a întreprins o călătorie la Tulcin pentru a mai sta o dată de vorbă cu neînfricatul luptător revoluţionar. In intervalul dintre cele două întîlniri cu Pestel, Puşkin a creat o poezie în care îndeamnă direct la răsturnarea despotismului prin violenţă, poezie pe care nenumărate cópii manuscrise au răspîndit-o în toată Rusia.

Vă amintiţi numele acestei poezii?

INTREBAREA 21

In ianuarie 1823, A. S. Pişkin s-a adresat ministrului Afacerilor Externe, sub ordinele căruia se găsea, cu rugămintea de a i se acorda un concediu de 2 3 luni, pe care să-l petreacă la Petersburg. Impăratul îi respinge cererea, dar peste cîteva luni îi dă voie să plece pentru o cură de băi de mare.

77

Cunoasteti numele localitătii unde a plecat Puşkin si unde începe o nouă perioadă a surghiunului în Sud?

INTREBAREA 22

Această minunată aşezare pe litoralul mării unde se încrucişau toate graiurile pămîntului a fost imortalizată într-un capitol dintr-o lucrare rămasă celebra a poetului, scrisă multă vreme după aceea şi care e considerată de criticul literar Belinski drept "enciclopedie a vieţii ruseşti".

Vă rugăm să răspundeţi la întrebarea: Care este numele acestei lucrări?

INTREBAREA 23

In acest răstimp de un an şi mai bine petrecut pe ţărmul mării, talentul poetului s-a dezvoltat fără încetare. Pe aceste meleaguri creează el un poem ce are ca temă contradicţ]ia dintre personalitatea individului şi orînduirea socială feudală şi în care demască pe cei ce caută libertatea numai pentru ei şi se plasează întotdeauna pe ei în centrul tuturor lucrurilor.

Puteţi să ne spuneţi numele poetului?

(Ca indicaţie vă reamintim că el a fost început după "Evgheni Oneghin", apoi realizarea acestor opere a mers paralel).

INTREBAREA 24

Pe dvs., tovarăşe concurent vă rugăm să ne spuneţi care e numele eronlui acestui poem, care se ridică împotriva

78

rînduielilor sociale comtemporane dar ajuns în mediul primitiv al ţiganilor, continuă să se conducă după principiile ce domneau în societatea pe care o părăsise.

INTREBAREA 25

Trăind pe aceleaşi meleaguri în deportare, Puşkin continua să-i dea viaţă lui Evgheni Oneghin. Intre timp, evenimentele îşi urmau cursul. Cîteva rînduri dintr-o scrisoare a lui, interceptată de poştă, hotărăsc soarta poetului. Invinuit de ateism, autorităţile supreme decid ca poetul să fie trimis la...

Dar localitatea unde a fost trimis poetul o să ne-o spuneţi dvs. Deci, unde a fost surghiunit din nou poetul?

INTREBAREA 26

Indată ce află că Saşa se găseşte sub supravegherea poliţiei, tatăl lui Puşkin pleacă împreună cu toată familia la Petersburg luîndu-l cu ei şi pe Nikita Kozlov, unchiaşul care-l slujise, îl ocrotise şi-l păzise pe Puşkin în timpul surghiunului din Sud. Acum Puşkin locuia la Mihailovskoe împreună cu Arina Rodionovna, dădaca care-l crescuse şi care-l ferea de orice grijă de prisos, asigurîndu-i tihna singuraticii sale vieţi rustice. Arina Rodionovna i-a servit ca model pentru un personaj care poartă pecetea celui mai autentic caracter popular dintr-o lucrare foarte cunoscută a poetului.

Vă amintiţi cine e acest personaj?

INTREBAREA 27

Temele istorice l-au au preocupat pe Puşkin din cea mai fragedă tinereţe. La Mihailovskoe, de sub pana poetului dizaraţiat a ieşit o operă desăvîrşită, cu adevărat rusească.

79

In această lucrare un episod dramatic din una din epocile cele mai frămîntate din istoria Rusiei -sfîrşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea apar figuri reprezentative din aproape toate straturile sociale ale epocii.

Care este titlul lucrării a cărei muzică a fost scrisă de unul din reprezentaţii "grupului celor 5"?

INTREBAREA 28

Dvs. tovarăşe concurent puteţi să ne spuneţi care este ideea centrală a acestei drame?

INTREBAREA 29

Rodul celor 2 ani şi mai bine petrecuţi la Mihailovskoe s-a cristalizat în nenumărate lucrări poetice: "Convorbirea editorului cu poetul", "André Chénier", "Mirele", "Seară de iarnă", "Cîntece despre Stenka Razin". In afara celor enumerate mai există o poezie în care poetul defineşte misiunea socială a oricărui poet.

Vă rugăm să pe spuneţi care este titlul acestei poezii?

INTREBAREA 30

Fără să fi fost membru al organizaţiilor secrete decembriste, Puşkin a fost un inspirat vestitor al celor mai înaintate idei ale vremii sale. Răscoala neizbutită din 14 decembrie 1825, arestarea atîtor participanţi, l-au zguduit pe poet. La numai cîteva zile după înăbuşirea răscoalei, ţarul Nicolae I-a chemat pe Puşkin.

Vă rugăm să ne spuneţi ce a răspuns Puşkin tarului

80

cînd acesta 1-a întrebat dacă ar fi luat parte la răscoală, în cazul cînd s-ar fi găsit la Petersburg?

INTREBAREA 31

După ce ţarul şi-a pus în aplicare manevra de cenzor al poetului, Puşkin nu a mai beneficiat de nici o îngăduinţă ori de cîte ori era vorba de tipărirea operelor sale. Cu multă greutate reuşea poetul să şi citească noile creaţii în cercuri restrînse şi aceasta după îndelungi discuţii cu ţarul.

Vă amintiţi ce a răspuns ţarul la rugămintea lui Puşkin de a-i permite publicarea lui "Boris Godumov"?

INTREBAREA 32

Tot în acest timp capătă viaţă o lucrare scrisă numai în cîteva zile. Creaţia unul genui, în plină maturitate, opera îmbină înflăcărarea romantică cu severitatea clasică. Versurile acestei opere patriotice, născută din experienţa de viaţă a poetului, zugrăvesc chipul Rusiei şi vitejia ostaşilor în lupta împotriva cotropitorilor suedezi.

Vă rugăm să ne spuneţi, tovarăşe concurent, care este titlul acestui poem?

INTREBAREA 33

Pe dvs., vă rugăm să ne spuneţi cum se numea hatmanul cazac din poemul citat de colegul dvs., hatman care se ridică împotriva lui Petru I?

81

INTREBAREA 34

Viaţa mondenă pe care poetul o duce acum la Petersburg, îi dă prilejul s-o cunoască pe Nataşa Goncearova, fiica unui fabricant de hîrtie, falit. Dîndu-şi seama că adevărata dragoste pune stăpînire pe întreaga-i fiinţă, poetul o cere pe Nataşa în căsătorie.

Iată acum şi întrebarea dvs.; unde pleacă poetul, fără a mai cere voie tarului, cînd capătă din partea Nataşei un răspuns evaziv la cererea sa în căsătorie?

INTREBAREA 35

Intors la Moscova, poetul primeşte o aspră admonestare pentru neîngăduita plecare în Caucaz, dar şi o veste fericită: Natalia Goncearova primeşte să-i fie soţie. Ducîndu-se să îndeplinească formele de intrrare în posesie a unui sat în apropiere de Boldino, poetul nu mai poate părăsi localitatea.

Cunoasteţi motivul rămînerii poetului la Boldino?

INTREBAREA 36

La Boldino a fost epoca de creaţie a lui Puşkin în care se dezvăluie toată bogăţia vieţii sufleteşti a poetului. Lucrînd zilnic, fără odihnă, poetul a dat la iveală: "Dricarul", "Căpitanul de poştă", "Domnişoara ţărăncuţă", "Impuşcătura", "Viscolul" nuvele care redau portrete caracteristice de reprezentanţi ai celor mai dîverse pături sociale: sărăcimea din oraşe, slujbaşi ai statului, ofiţeri; "Cavalerul avar", "Mozart şi Salieri", "Ospăţ în timp de ciumă", piese ce oglindesc aspecte esenţiale din viaţa diferitelor popoare două capitole din romanul în versuri "Evgheni Oneghin" şi mai multe poezii lirice.

Aţi putea să ne spuneţi în cît timp a creat poetul

82

toate lucrările enumerate mai sus?

INTREBAREA 37

"Toanma de la Boldino" este un fenomen excepţional în întreaga literatură universală. Pe lîngă activitatea gigantică şi diversă, Puşkin, isprăveşte acum romanul în versuri "Evgheni Oneghin", care dezvăluie tragedia tinerilor intelectuali nobili ruişi de la începutul secolului al XIX-lea din rîndul cărora au ieşit decembriştii.

Vă amintiţi tov. concurent cînd a început Puşkin romamil "Evgheni Oneghin"?

INTREBAREA 38

In romanul "Evgheni Oneghin" al cărui personaj principal se aseamănă în multe privinţe cu poetul,un rol deosebit de important 1-a jucat un personaj feminin pur, inseparabil legat de natura Rusiei şi în special de iarna rusească, pe care o îndrăgea foarte mult. Acest personaj întruchipează trăsăturile cele mai alese ale caracterului naţional rus. Eroina îşi sacrifică sentimentale şi propria-i fericire pentpu ceea ce considera drept o datorie a ei.

Care este numele acestui personaj feminin atît de îndrăgit de oamenii sovietici?

INTREBAREA 39

Datorită interesului stăruitor al poetului pentru popoarele slave, pentru istoria, legendele si poezia lor populară, apar acum un grup întreg de opere poetice reunite sub titlul: "Cîntecele slavilor apuseni". Consacrate în marea lor majoritate luptei pentru neatîrnare a slavilor din. Balcani, poemele din acest grup sînt transpuneri

83

libere ale poemelor unui scriitor francez, unul dintre cei mai mari admiratori din Europa Apuseană ai poetului şi care a studiat limba rusă anume pentru a-l putea citi pe Puşkin în original.

Vă rugăm să ne spuneţi numele acestui scriitor francez, autor al unor nuvele nemuritoare.

INTREBAREA 40

Puşkin lucrează acum şi la transpunerea baladelor scriitorului polonez Adam. Mickiewicz. Această perioadă este marcată şi de adînca preocupare a poetului pentru statornicirea basmului rus ca gen literar. Inspirate din folclorul rus şi din poveştile blîndei şi neuitatei dădace a lui Puşkin, Arina Rodionovina, basmele conţin în afară de elemente pur fantastice şi elemente satirice.

Vă rugăm să ne enumeraţi două din cele cinci basme scrise de Puşkin.

INTREBAREA 41

Pe dvs.,tov. concurent vă rugăm să ne spuneţi ce satirizează "Basmul cu pescarul cu pestisorul de aur"?

INTREBAREA 42

Iar pe dvs. vă rugăm să ne spuneţi ce calităţi ale omului din popor sînt relevate de "Basmul cu un popă siargatul lui, Păcală"?

84

INTREBAREA 43

Tema răscoalelor ţărăneşti l-a obsedat pe Puşkin, de-alungul întregei, sale viaţi. Figura lui Pugaciov îl atrăgea din ce în ce mai mult.

Şi acum, fiţi vă rog atenţi la întrebare: Cum a procedat poetul pentru a culege date cît mai exacte despre răscoala lui Pugaciov?

INTREBAREA 44

Urmărind un episod din viaţa unui tînăr ofiţer rus, poetul zugrăveşte într-un roman istoric răscoala ţăranilor cazaci de sub conducerea lui Emelian Pugaciov de la sfîrşitul sepolului al XVIII-lea.

< >

Vă [....] este titlul acestui roman?

INTREBAREA 45

Pe dvs. .... ne spuneţi cum apare Pugaciov din actiunea ...."Fata căpitanului", citat de colegul dvs.?

INTREBAREA 46

Am văzut cum geno[...] lui Puşkin desprindea miezul istoric chiar din eveni[...]contemporane. O operă istorică neterminată dar [....] reprezintă o lucrare deosebit de interesantăşi [...] care a adunat un material colosal este...

Dar aceasta este [...] întrebarea dvs.: care este numele acestei lucrări [...] scrie viata uneia dintre cele

85

mai populare si progresiste figuri ale istoriei Rusiei din veacul al XVIII-lea?

INTREBAREA 47

Figura lui Petru I aprofundată şi dezvoltată de Puşkin, este înfăţişată cu o inegalabilă forţă de evocare într-un poem care n-a putut vedea lumina tiparului în timpul vieţii lui Puşkin.

Care e numele poemului, în care Puşkin tratează prin prisma perspectivel istorice problema ciocnirii intereselor de stat cu cele individuale, problema drepturilor "omului mărunt"?

INTREBAREA 48

In centrul creaţiei lui Puşkin stă acum proza. Opere ca "Dubrovski", "Dama de pică", "Fata căpitanului", sînt o dovadă grăitoare. Diferite prin conţinut şi concepţie, prin caracterele personajelor, ele poartă însă pecetea gîndirii profunde ă poetului.

Iată întrebarea dvs.: de către cine a fost deslănţuită răscoala din "Dubrovski" spre deosebire de cea din "Fata căpitanului"?

INTREBAREA 49

Pe dvs. vă rugăm să ne spuneţi numele unui ţăran iobag. figură foarte bine concurată de poet în nuvela "Dubrovski."

86

INTREBAREA 50

Văzînd că nu poate face din Puşkin un poet al curţii, ţarul urzeşte o serie întreagă de intrigi abile şi reuşeşte să-l împingă pe poet la un duel cu un emigrant francez. Dantès, un personaj superficial şi trivial, fiul adoptiv al ambasadorului olandez Heeckeren

Dumneavoastră, tov. concurent, cunoaşteţi data mortii poetului în urma glontelui primit în duelul cu Dantès?

INTREBAREA 51

Sicriul cu rămăşiţele păminteşti ale poetului a fost insoţit la locul de veci de unchiaşul care-l slujise şi-l ocrotise pe Puşkin în timpul surghiunului din Sud. Durerea nemîngîiată a bătrînului l-a mişcat pînă şi pe jandarmul pus de către autorităţi să păzească sicriul cu trupul neînsufleţit al marelui poet.

Aţi putea să ne spuneţi numele acestui om din popor atît de credincios poetului?

INTREBAREA 52

Opera sa a dăinuit peste veacuri aşa cum prevedea poetul într-una din ultimele sale poezii scrisă cu puţin înainte de a muri.

Vă rugăm să ne spuneţi titlul poeziei.

87

RĂSPUNSURI la INTREBARILE OBLIGATORII

1

6 iunie (26 mai) 1799.

2

Căldura şi înţelegerea le-a găsit la bunica Maria Alexeevna şi la dădaca Arina Rodionovna.

3

Arina Rodionovna a rămas toată viaţa pentru Puşkin "prietena cu tîmple sure, tovarăşa de vreme rea" aşa cum o descrie în poezia "Dădacei".

4

In casa lui Serghei Puşkin erau patru copii: 3 băieţi (Alexandr, Nikolai şi Liovuşka) şi o fată (Olga).

5

Bunicul ei fusese acel harap al lui Petru cel Mare, pe care poetul l-a înfăţişat în primele capitole ale unui roman istoric consacrat epocii lui Petru.

6

Nuvela "Arapul lui Petru cel Mare" sau poezia "Genealogia mea".

7

Voltaire şi Molière.

8

Satul Zaharovo unde se afla moşia Puşkinilor.

9

Golegiul de la Ţarskoe Selo.

88

10

Războiul de apărare a patriei din 1812.

11

"Amintiri din Ţarskoe-Selo", "Napoleon".

12

Vasili Andreevici Jukovski.

13

"Lampa verde".

14

"Cazacul", "Intr-un amurg de toamnă furtunos".

15

Poemul "Ruslan şi Ludmila".

16

Oda "Libertatea",epistola "Către Ceaadaev" şi "Satul".

17

"Prizonierul din Caucaz", "Fraţii haiduci", "Fîntîna din Bahcisarai".

18

Ghirei, Maria şi Zarema.

19

Pavel Ivanovici Pestel.

20

"Pumnalul".

21

Odesa.

89

22

"Evgheni Oneghin" şi anume capitolul "Călătoria lui Oneghin".

23

"Ţiganii".

24

Aleko.

25

Poetul este surghiunit la moşia părintească din Mihailovskoe din gubernia Pskov şi pus sub supravegherea autorităţilor locale.

26

Dădaca "Tatianei", "cărunta Filipievna" din romanul în versuri "Evgheni Oneghin".

27

Drama "Boris Godunov". a cărei muzică a fost compusă de Modest Musorgski.

28

Ideea centrală a acestei drame e rolul poporolui în făurirea istoriei şi raportul dintre popor şi ţar.

29

"Prorocul".

30

La întrebarea ţarului Nicolae, Puşkin a răspuns: "Neapărat, niajestate. Toţi prietenii mei au luat parte la complot. Cum aş fi putut să nu particip şi eu".

31

Ţarul recomandă poetului să refacă tragedia în formă de nuvelă sau roman, după modelul lucrărilor scriitorului englez Walter Scott.

90

32

Poemul "Poltava".

33

Hatmanul Mazepa.

34

Puşkin se înrolează în rîndul armatei operative ruse care asedia fortăreaţa turcească Erzerum.

35

O epidemie de holeră.

36

In trei luni de zile.

37

Romanul "Evghiei Oneghin" a fost început la 9 mai 1823 la Chişinău şi terminat la 25 septembrie 1830 la Boldino.

38

Tatiana Larina.

39

Scriitcorul francez Prosper Mérimée.

40

"Povestea lui Saltan-Impărat", "Povestea cu un popă şi-argatul lui, Păcală", "Basmul cu pescarul şi peştişorul", "Basmul cu domniţa moartă şi cei 7 voinici","Basmul cocoşelului de aur".

41

"Basmul cu pescarul şi peştişorul" satirizează lăcomia şi îngîmfarea.

91

42

"Basmul cu un popă şi-argatul lui, Păcală" relevă deşteptăciunea şi energia omului din popor.

43

A întreprins o călătorie la Orenburg şi Cazan, unde a stat de vorbă cu oamenii care l-au cu noscut pe Pugaciov.

44

Romanul "Fata căpitanului".

45

Pugaciov apare ca un talentat conducător al maselor, curajos, drept, dornic de libertate, geneiros, necruţător faţă de duşmani.

46

Petru I, roman. rămas neterminat.

47

Poemul "Călăreţul de aramă.

48

Răscoala din "Dubrovski" a fost deslănţuită de un nobil ruinat, pe cînd cea din "Fata căpitanului" de Pugaciov.

49

Fierarul Arhip.

50

10 februarie 1837.

51

Nikita Kozlov.

52

Poezia "Exegi monumentum" (Cioplit-am, nu cu mîna, un monument).

92

INTREBĂRI de BARAJ

1

Aţi putea să precizaţi numele unui coleg de colegiu, devenit cel mai apropiat şi nepreţuit prieten al poetului?

*

2

Cunoaşteţi numele unui scriitor rus care a fost influenţat de Evgheni Oneghin al lui Puşkin.?

*

3

Aţi putea să ne spuneţi în ce poezii evocă poetul figura dădacei sale?

*

4

Ştiţi ce a exclamat genialul poet G. R. Derjavin,cînd a auzit poezia "Amintiri din Ţarskoe-Selo" recitată de poet la examenul de sfîrşit de an?

*

5

Aţi putea să ne enumeraţi cîteva din cauzele pasiunii lui Puşkin pentru temele istorice?

*

6

Cunoaşteţi numele ziarulai fondat de Puşkin împreună cu Delvig?

*

7

Vă amintiţi numele scriitorului care şi-a exprimat astfel admiraţia pentru marele poet: "Puşkin este un fenomen ertraordinar şi poate un fenomen unic al spiritului rus"?

*

93

8

Aţi putea să ne spuneţi de ce i-a dăruit Puşkin prietenului său Gogol, subiectele ce au stat la temelia lucrărilor "Revizorul" şi "Suflete moarte" în loc să le dezvolte el?

*

9

Ştiţi poate locul unde a fost înhumat marele poet?

*

10

Cunoaşteţi numele cîtorva compozitori care au transpus pe note creaţiile poetului?

*

11

Cunoaşteţi numele poetului iesan care a tradus cu multă măestrie în limba romînă versurile nemuritorului poet rus?

*

12

Vă rugăm să ne spuneţi numele cîtorva scriitori romîni influenţaţi în operele lor de creaţia marelui poet rus?

94

RĂSPUNSURILE la INTREBĂRILE de BARAJ

1

Ivan Ivanovici Puşcin viitorul decembrist.

2

Lermontov, Gogol.

3

"Sonmul", "Seară de iarnă", "Dădacei".

4

Derjavin a exclamat: "N-am să mor fără urnaş".

5

Povestirile bunicii sale Maria Alexeevna, cunoaşterea operei lui Karamzin "Istoria statului rus" şi în special evenimentele istorice contemporane poetului: războiul din 1812 şi răscoala decembriştilor din 1825.

6

Literaturnaia gazeta.

7

N. Gogol.

8

Puşkin vedea dezvoltarea literaturii în întreg ansamblul ei şi-şi dădea seama că aceste subiecte se potrivesc mai bine cu specificul talentului lui N.Gogol decît cu al său.

9

La mînăstirea Sviatogorsk din satul Mihailovskoe.

10

S. Rahmaninov: Versuri.
P. I. Ceaikovski: Evgheni Oneghin, Dama de pică, Masepa.
B. Asafiev: Fîntîna din Bahcisarai.
R. Glier: Călăretul de aramă.
M. Musorgski.: Boris Godunov.
M. Glinka: Ivan Susanin, Ruslan şi Ludmila.

95

11

George Lesnea.

12

A influenţat creaţiile lui Costache Negruzzi,
V. Alecsandri şi Duiliu Zamfirescu.

96

CUPRINSUL

pag.

Către

bibliotecari

5

I

Date cronologice cu privire la viaţa şi activitatea lui A. S. Puşkin

7

II

Opera lui A. S. Puşkin

15

1) Opere alese

15

2) Opere separate

21

Poeme şi povestiri în versuri;

21

Poveşti;

22

Opere dramatice;

23

Versuri;

24

Proză;

33

Articole critice.

34

III

Scrieri despre viaţa şi opera lui A. S. Puşkin.

35

Puşkin cîntareţ al libertăţii.
Seară literară.

43

Viaţa şi opera lui A. S. Puşkin. Concurs ghicitoare

67